[Concluziile lui 2018] Crenguta Rosu: Chiar si intr-un dialog al surzilor, conversatiile despre optiuni si valori nu sunt inutile

Atmosfera social si politica a lui 2018 s-a simtit intens in PR, spune Crenguta Rosu, Managing Partner DC Communication. Iar internsitatea acestei legaturi este tripla si este cauzata, crede ea, de natura meseriei, de faptul ca este o industrie bazata pe servicii si de rolul de cetateni. 

Ori, in ultima vreme, ocupatia de ceatean a devenit mai solicitanta si presanta, sensibilitatile mediului sunt mult mai mari.

Crenguta vorbeste despre purpose (si ar vrea un mare dang-ding-dang- zgomot aici, pentru a ciuli mai bine urechile), conexiuni, oamenii din Romania si dialoguri ratate.

Abia acum, constantand ca ne concentram de aproape 30 de ani doar pe o anumita parte a publicului (stiti - briefurile cu publicul tinta: varsta 18-35, venituri medii si mari, educatie peste medie, in zona urbana mare si, secundar, mica) ne dam seama ca e posibil sa fi ratat dialogul cu o jumatate din Romanie. 

Gaseste insa in bilantul ei pe 2018 si partea pozitiva: ca purtam conversatii, ca se intampla proiecte cu sens si ne coagulam astfel gandurile si ca, poate, asa spargem in timp bulele.

2018 pe scurt 

https://www.lookhuman.com

In PR

A fost un an aglomerat, un fel de provocare a timpului dincolo de limita. Incantatoare sunt proiectele, asa am fost noi norocosi, neincantator poate fi cand multe devin urgente, simultan, mediul e schimbator, deciziile intarziate, resursele limitate.

Ne-au placut proiectele ample, cu publicuri foarte diverse, de la cele foarte specializate, pe afaceri, IMM, politici publice, sanatate si energie, pana la publicul meloman, iubitor de arta, de carte, de film, de natura, cu executii pe termen mai lung si apetenta pentru constructie versus one shot. Roadshow in tara, lansarea si publicarea unor carti, constructia sistematica de conversatii in domenii cu impact - fiscalitate, mediu de business, povestile unor proiecte despre educatie, proiectele despre sustenabilitate, viata activa, targuri, conferinte, business mixers.

Ne-a bucurat faptul ca sunt clienti noi care isi doresc sa comunice constant, consistent, cu sens, sa stabileasca raport, sa treaca de aparenta. Un privilegiu deosebit a fost si implicarea in desfasurarea Concursului International “George Enescu” si proiectele asociate “Ce auzim cand ascultam muzica?”, pe langa constanta noastra implicare in proiectele Asociatiei Ivan Patzaikin care au un puternic accent de transformare sociala.

Cat din atmosfera generala a lui 2018 s-a resimtit in PR

Intensitatea conectarii noastre la atmosfera generala as zice ca este tripla: prin natura meseriei, prin faptul ca lucram in servicii si prin rolul nostru de cetateni. Urmarind industriile in care opereaza clientii nostri, luam zilnic la mana zeci de informatii din domeniile in care ei isi desfasoara activitatea. Suntem, astfel, in contact cu “the big picture”, care nu a fost in ultimii ani, chiar deloc linistitoare.

Apoi, ca prestatori de servicii suntem parte a unui lant in miscare si transformare. Clientii nostri isi reformeaza activitatea, noi ne adaptam cu flexibilitate la cerintele lor si suntem, ca si ei, supusi continuelor modificari de procese, de proceduri, de moduri de lucru, de responsabilitati.

Mediul cere asta, iar clientii nostri nu sunt indiferenti, ba chiar conduc valul. O alta forma de conectare, deci.

O a treia este cea de cetatean - suntem fiecare implicati in a sustine constant dialogul, deschiderea si evolutia comuna. Ori, in ultima vreme, ocupatia de ceatean a devenit mai solicitanta si presanta, sensibilitatile mediului sunt mult mai mari.

Cuvantul anului in PR

Cuvintele - ca suntem vorbaretii industriei: “Bula noastra”, deci polarizare si “Incredere” vs manipularea pe canalele sociale prin stiri false, incomplete, minciuni prin omisiune etc.

Trenduri-vedeta

Continut si vizual, povesti si imagini. Sunt de ceva vreme in tendinta, dar capata mai multa atentie si masa critica.

"Purpose"

Se poate sa facem un mare dang-ding-dang- zgomot, la intrebarea asta? Ca sa ciulim urechile? In primul rand, nu sunt de acord sa tratam acest subiect ca fiind o moda. Ar trebui sa fie un fel de-a fi. Si eu cred ca in destule companii chiar este. In destule este si doar o bifa, cum sunt destule care cred ca singurul scop este sa faca bani si punct.

Scopul, implicarea si misiunea sociala sunt de multi ani preocuparea unor companii care au ales sa construiasca constant: pe de-o parte, un business cu responsabilitate fata de angajati si parteneri, pe de alta parte, sa ajute in comunitate, asa cum le era cel mai aproape, mai cunoscut, mai la indemana. Adica, intr-un mod firesc. Pe partea de corporate communication si pe partea de sustenabilitate sunt companii care sunt de ani de zile constiente de acest “purpose”. Am exemple nu numai din portofoliul nostru. Cand zici Raiffeisen - zici programul de comunitati, sute de proiecte comunitare realizate in 20 de ani, printre pionierii raportarii non-financiare care implica atat transformarea proprie pentru a raspunde exigentelor de responsabilitate si sustinerea eforturilor unor comunitati in exterior. Zeci de proiecte culturale, sociale care au fost posibile prin implicarea lor. Sau Vodafone. Nu lucram pentru ei dar nu poti sa nu apreciezi cum au construit spitale intregi si au pus la dispozitie telemedicina si sustin aceste servicii pentru zonele defavorizate. Mai sunt astfel de companii despre care alegem sa vorbim mai putin, din pacate, din grija sa nu cumva sa fie promovare. 

In zona de produs, marketing, intalnesti mai frecvent cause related marketing, vanzari stimulate de asocierea unor cauze. Si asta ajuta unui scop, dar e altceva. Mai sunt constructii de brand/produs care sunt in jurul unei idei, care includ in mod autentic “purpose”. Spre exemplu brandurile de cafea care sustin producatorii din diferite tari, care ii ajuta pe fermieri sa se dezvolte, cu un beneficiu mutual. Sau cum sunt producatorii de lactate, de exemplu, care sustin dezvoltarea unor fermieri pentru a isi asigura calitatea necesara pentru lapte. Ei cresc, compania poate livra produsul care sa il diferentieze prin calitate.

A include sens doar pentru ca e in tendinta si a lucra cu sens spre constructie nu ar trebui sa se confunde. La fel, daca o companie alege sa faca o fapta buna, nu ar trebui sa ne temem sa mentionam asta, mai ales daca o face sistematic si ai ocazia sa observi impact si sprijin si o schimbare.

Din pacate, includerea sensului pentru ca e la moda - a dus uneori la atingerea doar la suprafata a unei teme serioase, grave si, in final, la nerezolvarea ei. Ca atare, ai mii de proiecte separate pe educatie, fiecare cu un alt unghi, adresand problemele in mod inedit dar ineficient. Am fi putut fi mai bine, daca am fi colaborat autentic, daca de dragul ineditului nu am fi trecut dintr-o tema sociala in alta. Pe de alta parte, e musai sa adaugam si faptul ca prin activitatea lor companiile sunt afaceri care produc profit si nu au nicio obligatie in a se substitui autoritatilor. Deci, orice directionare de buget catre sustinerea unor cauze este un act benevol si o deschidere catre societate care merita apreciata mai mult.

Politica si brandurile

Eu zic ca sunt legate, desi brandurile pot fi apolitice. Pana la urma, produse consumam toti, indiferent de optiunea politica. Conversatie fac toate brandurile. M-a pus pe ganduri tare situatia de a presa companiile sa ia o pozitie in fata unor teme de polarizare a societatii. Daca stam stramb si judecam drept, decizia este una de valori, care trebuie asumata de intreaga companie nu numai de directorul de marketing. Daca target-ul lui de consumatori se afla la capatul unui canal de conversatie, el este justificat sa ia toate masurile pentru a acoperi acel public. Compania in intregul ei trebuie sa accepte si sa-si asume ca e posibil sa nu mai vanda la fel, daca alege ca dialogul sa se axeze numai pe un anumit public.

Abia acum, constantand ca ne concentram de aproape 30 de ani doar pe o anumita parte a publicului (stiti - briefurile cu publicul tinta: varsta 18-35, venituri medii si mari, educatie peste medie, in zona urbana mare si, secundar, mica) ne dam seama ca e posibil sa fi ratat dialogul cu o jumatate din Romanie. Am contribuit cumva la acest clivaj, pentru ca resursele de informare si conectare au fost directionate catre anumite categorii de public. Nu e treaba companiilor, veti spune, treaba lor este sa fie eficiente, sa genereze locuri de munca, sa fie buni angajatori, sa faca profit, sa plateasca taxele si, daca vor si pot, sa contribuie la dezvoltarea mai larga a comunitatii. Ceea ce este adevarat. Dupa cum se vede - sunt zeci de nuante pe care universul supra-polarizat nu le mai suporta. Sau devin masura dubla.

Anul centenarului

Centenarul ne-a cam gasit in situatia de a constata ca a ramas doar un numar. Centenarul a fost bifat, cu destul de multa decenta si destul de putin entuziasm. Atat.

Campanii misto

Mi-au placut grozav Magic Camp si proiectul “Daruieste viata!”, cel care are ca obiectiv realizarea unui spital din fonduri private.

Pentru noi proiectul “Ce auzim cand ascultam muzica?” pentru Concursul Enescu. Livrabile: o serie de filme educationale, un atelier spectacol, itinerant si o aplicatie de apreciere a interpretarii concurentilor. Mai mult, o convresatie deschisa despre muzica clasica, dincolo de termenele concursului, pe o perioada mai lunga din an.

Apoi campania privind copiii Deltei cu rezultat - “Comoara din Delta” o carte scrisa de ei si de adulti care se ingrijesc de aceasta. /

Si in acest caz vorbim de un demers pe termen lung, care implica proiecte de revitalizare a meseriilor traditionale, de imbunatatire a accesului la educatie, de reformare a comunitatii, de refacere a increderii in fortele proprii, cu tinta de a oferi tinerilor un viitor asa cum si-l doresc.

La fel, proiectul Traditii creative, care este un vehicul de recuperare si modernizare a traditiilor, cu obiectivul de a genera crestere naturala in comunitati, antreprenoriat si antreprenoriat social.

Un strop de optimism

Chiar asa cum este, un dialog al surzilor la nivel social mai larg, conversatiile despre optiuni si valori nu sunt inutile. Partea optimista este asta: ca purtam conversatii, ca se intampla proiecte cu sens si ne coagulam astfel gandurile si ca, poate, asa spargem in timp bulele.

Cum te pregatesti pentru 2019

Coerenta strategica, gandire pe termen lung, nu numai in campanii. Cu asta se va incuraja si indrazneala, excutiile altfel, pentru ca, atunci cand iti asumi riscuri, vei sti si de ce.