[fresh x design] Iuliana Asoltanei: Mi-am dat seama ca, involuntar, fac unele din cele mai colorate bijuterii din Romania

A pornit in aventura cu 1.000 de lei. Bani dati de bunica, sa fie pentru cand se va marita. A decis sa ii investeasca in ea si sa infiinteze un mic business de bijuterii. Iuliana Asoltanei a facut liceul si facultatea de arte, a lucrat opt ani pe calculator, in grafica 3D, a creat costume de teatru si imprimeuri vestimentare si apoi s-a hotarat sa faca ceva doar pentru ea. Asa ca si-a dat demisia. Si a inceput sa creeze bijuterii. 

Am inceput sa inot, fara sa stiu tehnic cum. Nu stiu care sunt etapele de evolutie. Vazand si facand. Si mai ales crezand in proces si in tine. Fara frica sa schimbi directia, daca asta e pasul necesar.

Cele mai importante invataminte au fost legate de perseverenta in lucru si incredere in parcurs. Si incredere in vocea interioara. Prefera sa ramana in afara trendurilor, o alegere riscanta, spune ea, dar pune in loc curiozitate si picant, si, mai ales, cauta sa aduca in bijuteriile ei o iesire din roluri predefinite. De doamna, printesa sau regina.

De la origini

Cred ca prima data am admirat, in copilarie, in biblioteca “mare” un manual de istoria artei cu bijuterii si sculptura din preistorie si antichitate si am inceput sa visez, sa ma asez intr-o lume interioara luxurianta estetic. Erau atunci si diafilme, pe care le insufletea verbal mama pentru mine si cativa copii din bloc… Cumva, asta cu frumusetea a fost o eliberare uriasa spre interior, spre un filon curat si personal puternic.

Etape si evolutie

Am urmat frumusetea asta, cautand s-o aduc mai aproape de mine, scotand-o din interior. Initial ma intindeam cu desenele pe asfalt si betoane, dupa aceea am mers la liceu si la facultatea de arte. Unde mi-a fost si usor si greu, pentru ca in mediul academic, iesirea din “reteta” nu este bine vazuta. Astfel ca m-am apuat sa joc cartea increderii solitare destul de devreme. Si sa caut sa ma sustin prin asta.

Am avut o etapa de lucru cu calculatorul de aproximativ opt ani, cand am facut grafica 3d si am capatat cateva deprinderi de eficientizare a muncii. Doar ca in timp mi-am dat seama ca nu pot trai de-adevaratelea facand doar asta si mi-am incercat mana si cu ceva costume pentru o piese de teatru, o piesa cu marionete pentru copii, imprimeuri vestimentare pentru vreo doua firme in Iasi.

La un moment dat, dupa ani de mers in paralele cu bijuteriile si 3d-ul am decis sa fac ceva doar pentru mine si mi-am dat demisia. Si am inceput sa inot, fara sa stiu tehnic cum.

Invataturi

Am invatat de peste tot de unde am putut. Cu respect fata de mine si mai ales fata de purtator. De persoana care, in ultima instanta, ma ajuta sa merg mai departe. Cred ca cele mai importante invataminte au fost legate de perseverenta in lucru si incredere in parcurs, proces cum vrei sa-i spui. Si incredere in vocea interioara, care ghideaza mai bine decat oricine sau orice altceva. Inca mai invat, inca mai am de invatat si sper sa o fac cat mai mult timp.

De ce are nevoie un designer din Romania la inceput 

Cred ca un designer are nevoie de iubire pentru ce face, mai ales in Romania. Si mai are nevoie, desigur sa arate lumii ce poate sa faca. Cu site, social media si prezenta la evenimentele de profil. Reputatia se construieste in timp, networkingul la fel. Dar toate au nevoie ca baza de un produs bun si un designer cu respect fata de client.

Primul proiect

Primul poiect pe bijuterie serios a fost o colectie capsula pentru designerul Claudia Castrase, pentru o prezentare de moda la Romanian Fashion Week in 2008. A fost o provocare tehnica, ca nu mai facusem unele obiecte pana atunci, una legata de timp, pentru ca aveam un job full time si inca una legata de incredere in parcurs. A iesit bine in final multumita dialogului onest cu designerul.

Businessul

Am inceput cu un PFA, fara sa stiu prea clar ce fac. Imi doream sa fac bijuterie si asta am facut, cu mijloacele si informatiile pe care le-am avut la indemana. Cel mai mare obstacol a fost cel financiar  pentru ca am pornit in aventura cu 1000 de lei, bani dati de bunica, sa fie pentru cand m-oi marita. Am decis sa ii investesc in mine si cam asta a fost tot aportul financiar extern. Am crescut reinvestind.

Nu stiu care sunt etapele de evolutie. Vazand si facand. Si mai ales crezand in proces si in tine. Fara frica sa schimbi directia, daca asta e pasul necesar.

Echipa e formata din 3 oameni stabili. Restul operatiunilor le externalizez.

Targetul

Singurul target e sa fac mai bine decat anul trecut. Si sa fie altceva.

Promovare

Asta e o intrebare tare buna. Comunic prin FB si Insta, iar direct catre clientii care au avut gentiletea sa ramana in contact direct. Si daca ma intreaba cineva, raspund. Ca acum :D

Cred ca cea mai mare diferenta o face culoarea in ceea ce creez. Acum ceva vreme mi-am dat seama ca, involuntar, fac unele din cele mai colorate bijuterii din Romania, in mod constant. Si mai fac si bijuterii prietenoase cu purtatorul, cu hainele si cu obiceiurile mundane. Piese pe care le poti lua cu tine oricand.

Creatia

Fiecare colectie e putin diferita. La unele pornesc de la o nevoie de invatare a unui aspect tehnic, ca “Summer Sun”, unde am invatat cum sa insotesc aurul de 24 de carate cu argintul, la altele pornesc de la o forma naturala de care m-am indragostit si pe care vreau s-o am alaturi, ca la colectia “NATURAlia” care a pornit de la forma frunzelor de Gingko Biloba si a crescut intr-o adevarata gradina.

Ma documentez din calatorii in general. Ma impresioneaza ingeniozitatea umana. Si calitatea remarcabila a obiectelor lucrate manual in secolele trecute. Si marile salturi tehnologice facute in zilele noastre. Si cum poate natura sa fie colorata si psihedelica chiar si in forma.

Ma inspira materialele necunoscute si golul de aer pe care-l simt in corp, atunci cand nu stiu daca o colectie va avea sau nu impact. Doar ca am eu nevoie sa o fac si atunci ma gandesc ca poate mai are cineva nevoie sa o si poarte.

Amprenta

Am spus mai sus despre culoare ca este unul din atuurile mele. Si purtabilitatea pieselor. Si desigur formele organice.

Cum a evoluat designul in Romania

Bijuteria a evoluat foarte mult ca piata, si datorita existentei scolii de bijuterie Assamblage si evenimentului Autor. Mai sunt si alte evenimente unde sunt apreciate si cautate piesele create de designer, dar Autor a fost locomotive in aceasta directie.

Au crescut organic si oferta dar si cererea pietei. S-au creat evenimente, s-au coagulat intentii si profesionisti foarte buni reusesc sa creasca si pe altii pe langa ei.

Relatia romanilor cu estetica personala

Sunt foarte bucuroasa ca exista de ceva vreme o mandrie a noastra de a purta obiecte create de designer romani. E o schimbare frumoasa fata de inceputurile mele in domeniu. A crescut si nivelul estetic, exista o preocupare sanatoasa pentru cultivarea unui stil personal, dincolo de tendinte si influenceri de moment. Probabil ca si modelele viabile indeamna catre asta.

Trenduri

In general caut sa raman in afara trendurilor, e o alegere riscanta, nisata, dar o intalnire intre doua purtatoare de bijuterie Iuliana Asoltanei poate fi un subiect placut de conversatie pentru persoane pana atunci necunoscute.

Imi place sa creez piese echilibrate, apropiate de clasic dar o idee deturnate de acolo. Aduse in prezent. Putin picante.

Frumosul si cliseele lui

Frumosul are atat de multe fatete cat de multa dorinta avem noi sa le cautam. O bijuterie poate fi frumoasa in sine, ca obiect, alta poate fi frumoasa doar in relatie cu purtatorul si tot asa.

Cred ca cliseele tin de prejudecati ca: florile sunt feminine, formele geometrice sunt mai degraba masculine, bijuteriile au valoare doar daca sunt din metale pretioase. Cu cat mai multa curiozitate avem, cu atat mai multe posibilitatie se deschid. Si cred ca expunerea la culturi diferite ajuta mult largirea orizonturilor. Si poate si dorinta de a iesi din rolul de doamna, printesa, regina etc.