Dar ea nu lucreaza? Dar de unde are timp sa se uite in jur? Dar care e scopul? Acestea au fost cateva din reactiile oamenilor la enciclopedia de street art inceputa de Madalina Dobraca in 2012, pe Facebook. Inainte de toate, Madalina raspunde dupa cum urmeaza. Da, are job, lucreaza de 24 de ani in recrutare, a absolvit Geografie-Germana la Universitatea din Bucuresti si a lucrat doi ani, la inceputul anilor 90 in radio.
Dar are si timp. Si, mai ales, sensibilitatea de a privi ce o inconjoara. Colectioneaza frumosul de pe strazile din Bucuresti si il da mai departe. Il pastreaza in albumul public Street Art Bucharest. Aici descoperi un alt Bucuresti. Un Bucuresti necesar, am spune noi. Unul cu mesaje universale de prietenie si de umanitate. Unul in care oamenii cred in cauze si lupta pentru ele.
Despre Bucurestiul acesta care uneste oamenii vorbeste Madalina in randurile de mai jos. Si despre arta vulnerabila care transforma strada si poate bucura ganduri, daca iti faci timpul sa o privesti.
Cine
Sunt brasoveanca, in Bucuresti am venit in 1988 la facultate (am absovit Geografie-Germana la Universitatea din Bucuresti – era atunci acest cuplaj de discipline – Geografie - O Limba Straina – cu marele avantaj pentru acele vremuri de a obtine o dubla licenta si drept urmare, posibilitatea de a preda ambele discipline ca profesor dupa absolvire. Deh, nu stiam la acel moment ca 2 ani mai tarziu urma sa vina „Revolutia” si sa ne largeasca orizontul de posibilitati si sanse!).
Nu am mai parasit Bucurestiul de atunci. De predat am predat doar 2 ani – profesor suplinitor de limba germana – studenta fiind (la liceele C.A.Rosetti si Industrial 25 – actualul Liceu Teoretic Traian). In ultimul an de facultate m-am angajat la Radiodifuziunea Romana, castigand un concurs de reporter al Redactiei „Germana Intern” (redactia care difuzeaza si astazi emisiunea in Lb. Germana pentru etnicii germani din Romania.
Am lucrat la radio in 1992 si 1993 – o perioada fabuloasa, de care imi amintesc mereu cu multa nostalgie. Radio-ul este un „viciu” minunat, creaza dependenta! In 1994 viata mea profesionala s-a schimbat radical – am intrat in industria de Executive Search (popular „Headhunting”) si Recrutare, industrie pe care nu am mai parasit-o. Sunt, iata, 24 de ani de atunci.
Istoria cu street art-ul
Primele lucrari de street art pe care le-am vazut in Bucuresti se datoreaza proiectului Street Delivery, proiect lansat in 2006 de Ordinul Arhitectilor din Romania si Libraria Carturesti, in incercarea de a recupera spatiul public pentru pietoni intre Gradina Icoanei si Gradina Cismigiu si de a readuce in atentia autoritatilor planul urbanistic zonal: „Trasee Culturale: Str. Arthur Verona – Str. Icoanei”. An de an am asteptat apoi cu nerabdare luna iunie, luna in care are loc acest eveniment care mi-a devenit nespus de drag.
La Street Delivery, pe calcanul deja binecunoscut (intersectia Arthur Verona cu Dionisie Lupu), am luat cunostinta cu primele lucrari de street art din capitala, cu primii artisti stradali (cred ca in 2007 am vazut cele dintai lucrari pe calcanul de la Verona si sper ca imi amintesc corect ca artistii au fost SERM, ERPS, Suflo, Sinboy, dar si alti grafferi – din pacate nu am poze de atunci).
Iubesc acel calcan si astazi! El a devenit un reper urban care da valoare simbolica locului. (Tare m-am necajit in 2016 cand s-a zvonit ca noul proprietar al acelui imobil intentiona demolarea cladirii si transformarea acesteia intr-o cladire de birouri. Nu s-a intamplat acest lucru, sper sa nici nu se intample!).
Cand ai inceput sa "colectionezi" street art-ul
In aprilie 2012 am decis sa parasesc siguranta statutului de angajat si sa pornesc la drum pe cont propriu. Imi doream atunci si sa diversific portofoliul meu de activitati, sa adaug o componenta mai pregnanta de consultanta in cariera si „employee support” (candidatul devenindu-mi astfel client) si, totodata, sa impletesc cumva inclinatiile mele de diletant cu resursele umane.
Cateva luni am cochetat cu gandul de a-mi inchiria un spatiu de birou sau un shared office. Fiind deja cald insa, am inceput sa lucrez in Gradina Verona, cea care de mai bine de 6 ani mi-a devenit „birou”. Cei cu care lucrez se bucura sa „evadeze” din cladirile de birouri, mesele sunt la distante care permit si discutii confidentiale, oamenii sunt frumosi (personalul si oaspetii deopotriva), iarna ne mutam la subsolul intim al Cafe Verona, ma simt acolo ca acasa!
„Mutandu-ma” la Verona, am ajuns astfel sa parcurg zilnic strazile Arthur Verona, Pitar Mos, Dionisie Lupu, Jules Michelet, A.D.Xenopol, Eremia Grigorescu, Gradina Icoanei ... tot ceea ce astazi cu drag numim District 40. Permiteti-mi aici doar o scurta dar obligatorie paranteza explicativa, caci nu pot rata ocazia de a-mi manifesta admiratia si dragostea pentru proiectul District 40: Proiectul, realizat de A.R.C.E.N. si B.R.D., initiat si conceput de Edmond Niculusca si Svetlana Carstean, este o platforma deschisa pentru Cartierul Icoanei si imprejurimi, o initiativa care isi propune sa reactiveze si sa dinamizeze spatiul prin interconectarea intregului potential cultural si creativ din zona.
Revenind asadar, fiind aproape zilnic la Verona, am inceput sa fotografiez lucrarile de street art din zona, cu atat mai mult cu cat acestea se schimba an de an (la Street Delivery). Mai tarziu lucrarile au inceput sa apara si in alte zone ale orasului, asa a debutat insa placerea descoperirii!
Povestea proiectului
Intrebarea voastra ma pune intr-o usoara incurcatura :) Proiectul meu a inceput ca un simplu hobby si a ramas in continuare un hobby.
Ceea ce s-a schimbat este poate intr-adevar menirea lui – efortul meu de a populariza arta urbana si artistii stradali, incercarea de a atenua preconceptiile populatiei majoritare care adesea percepe arta stradala ca fiind un act de vandalism, dorinta de a da credit artistilor (de exemplu de a-i identifica corect, de a-i nominaliza, de a le onora lucrarile).
Descoperiri
Cel mai mare ajutor pe care l-am primit in descoperirea lucrarilor de street art a venit de la Feeder.ro care a lansat UN-hidden Bucharest, un proiect de regenerare urbana conceput ca o serie de interventii artistice in spatiul public, co-create impreuna cu comunitatea si care au ca scop umanizarea orasului Bucuresti, promovarea cunoasterii si explorarii acestuia prin arta. Chapeau, Feeder.ro!
UN-hidden Bucharest a inventariat si a creat o harta a street-art-ului din Bucuresti (harta disponibila online si in print), care include astazi peste 60 de lucrari.
Cu harta in mana am identificat, vizitat, admirat si fotografiat cele 60+ lucrari. Sunt apoi si alte lucrari, neincluse inca pe harta, pe care le-am identificat accidental, plimbandu-ma pe strazi! Merg mult pe jos, in ultima vreme cam 10 km pe zi, ochiul meu s-a antrenat cumva sa descopere lucrari mai mari sau unele foarte, foarte mici (de exemplu, mai-noua tendinta de sticker art, stickers care sunt cel mai adesea mai mici decat o palma si lipite unde nu te astepti – pe pubele, burlane, stalpi, etc.).
Cred ca eu insami sunt foarte atenta la detalii si uite asa atrag si lucrarile sa-mi iasa in cale.
In plus, m-am „imprietenit” pe Facebook cu o serie de artisti stradali si aflu adesea de la ei unde si cand incepe o noua lucrare. Si lor le multumesc! <3
Lucrari preferate
Oh! Grea intrebare! Iubesc foarte multe dintre lucrarile vizionate... Mi-ar fi imposibil sa fac un top al preferintelor, cu atat mai mult cu cat imi plac deopotriva lucrari murale de mari dimensiuni, cat si elemente de interventii artistice stradale mai noi (stencil art, paste-ups, linocut/linoprints, street poster art, versuri urbane, yarn bombing, etc.). Voi incerca sa enumar (randomly really!) cateva dintre lucrarile de care m-am bucurat anul acesta:
Ador lucrarea lui Lucian Nita a.k.a. KSELEQOQYNQYSHY, “Casele cu ochi inchisi”, finalizata luna trecuta in curtea Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala de pe Bd. Schitu Magureanu 9.
De altfel, Lucian a mai pictat anul acesta un mural mai mic (cu aceeasi tema) la Street Delivery Bucuresti 2018, se poate inca vedea pe Str. Arthur Verona colt cu Dionisie Lupu.
Casele lui Lucian, cu ochisorii lor minunati si insotite de personaje de poveste – blande si bune, culorile pastelate, planetele imaginare, copacii „grasuti” – baobabi roz si albastri, totul te transpune intr-o lume in care nimic rau nu ti se poate intampla, niciodata!
Tot anul acesta, in lunile septembrie si octombrie, am avut parte de cea mai palpitanta actiune detectivista ;), descoperind figurinele artistului britanic J.Ace in Bucuresti! 15 la numar pana in acest moment, am scris pe site-ul meu un articol dedicat si fotografic mai bogat, intitulat: Headhunting in Bucharest.
J. Ace viziteaza incognito tarile lumii si lasa in urma mici figurine de lut colorat ascunse in tot vazul ;), cel mai adesea militand pentru o cauza (diferite aspecte sensibile ale societatii contemporane, violenta impotriva femeilor, etc.), alteori doar completand cu mult umor peisajul urban.
Ultima vizita din Romania si figurinele sale sunt dedicate resuscitarii Teatrului de Vara / Cinema Capitol, un proiect organizat admirabil de Save or Cancel. Avand in vedere tema, nu este asadar de mirare ca, printre figurine, veti gasi si portretele lui Constantin Mille, Nicolae Nenciulescu, Regina Elisabeta a Romaniei, Henriette Delavrancea, Zeul Pan, etc.
In vara m-am bucurat nespus de omagiul inedit adus lui Constantin Brancusi si iubirii sale pentru Margit Pogany. In cadrul primului festival de arta stradala, numit „Outline”, artistul ORTAKU a asternut aceasta poveste de dragoste pe peretele unei centrale termice din sectorul 2.
I s-a alaturat Lucian Hrisav care, pe alta latura a centralei, inspirat de lucrarile lui Brancusi, a desenat Madam Pogany, Printesa X, Nou Nascut, Maiastra si Tors de Tanar.
Mare bucurie mi-a facut un mural de pe Bd. Dimitrie Cantemir – „Moira”, lucrarea lui Recis (Sweet Damage Crew). Pictura murala, inalta de sapte etaje, este realizata pe toata latimea blocului si infatiseaza doua femei – una varstnica si una tanara. Ambele sunt imbracate in port traditional romanesc (cu ie, valnic si catrinta) si torc lana. Chipul batranei nu se vede, in prim plan sunt insa mainile ei obosite, iar chipul frumos al tinerei este chiar imaginea iubitei artistului.
Ne-au vizitat tara si alti renumiti artisti stradali straini. Un exemplu este KRASER, artistul spaniol care la Street Delivery – Smart Cities? (Bucuresti 2018) a pictat Ursul de pe Str. Arthur Verona, care aduce in discutie problema ursilor vanati in Romania, unde au fost emise 1700 de permise de vanatoare de ursi.
Tot la Street Delivery 2018, crew-ul de street artiste compus din Wanda Hutira, Livi Po, Ana Constantinescu, Graffete (Sandy Balasoiu si Irina Mocanu), Irina Giuglea, Laura Ionescu, Andreea, Mihaela Semeniuc, Ira Merzlichin (sper ca nu am uitat pe nimeni!) ne-au invitat sa descriem relatia pe care o avem cu orasul Bucuresti. Propunerile au fost inscrise si votate de public pe site-ul amunoras.ro si seara au fost proiectate pe calcanul desenat de fete. Excelenta initiativa si rezultat!
Interventia stradala de linoprint-uri ale artistei Maria Balan (Ionescu) – „Anomalica”, creaturile urbane carora le-am permis sa intre in viata noastra de oraseni.
As vrea sa mai adaug un exemplu, atat de dragul lucrarii, cat si de dragul locatiei si a conceptului acesteia! Este vorba despre muralul finalizat recent de Graffete (Irina Mocanu si Sandy Balasoiu) de la Vine 21. Dincolo de aerul Matisse-ian al lucrarii, mi-a placut mult si ideea de „Co-Living Space” a imobilului Vine 21, un spatiu care gazduieste acum 15 locatari, romani si straini, o generatie noua de minti creative, freelancers, antreprenori, nomazi digitali, muzicieni si artisti. Chapeau, Arthur Bergeret!
V-as mai da exemple, dar credeti-ma ca sunt de neoprit apoi! ;) Cel mai adesea inserez lucrarile in albumul Street Art Bucharest pe care l-am deschis pe pagina mea personala de Facebook. Intentionez sa deschid si un cont Instagram pentru acest scop. Nu stiu de ce nu am facut-o inca!
Populare pe Facebook
Iata ca am deschis albumul de pe Facebook si am facut numaratoarea in functie de Like-urile primite, nu stiu insa daca este relevant statistic sau artistic ;)
Lucian Nita, Casele cu Ochi Inchisi, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Pisica Patrata (2017) - CINETic
Ada Maria & Alt Astru pe Str. Poiana Narciselor
Faunagraphic (2017), Intrarea Ovidiu 1
Yet unknown artist la Home Matasari :)
Amram & Taisia – la Home Matasari
Obie Platon (2015) – „Tandem” pe Stirbei Voda
Lucian Hrisav, lucrare in lucru la pilonii pasajului suprateran de la Mihai Bravu
Jabra22 pe Calea Victoriei 128A
Obie Platon & Kero (2012) – mural pe Calea Grivitei 64
Este, repet, o statistica subiectiva, multe like-uri depind de momentul zilei in care postezi, de calitatea pozelor, de context. In fine :) Eu le iubesc pe toate in egala masura!
Reactii
Rad pentru ca, la inceput, cand am facut primele postari, reactiile au fost de uimire ca avem atatea lucrari faine de street art in Bucuresti. Mai apoi insa, cand am inceput sa postez aproape zilnic, a inceput lumea sa ma intrebe daca eu ma mai ocup de recrutare?! Daca, in genere, mai lucrez? Daca am un scop? :)
Am descoperit oarece haters. Deh, se intampla in social media. Comentarii mai putin placute la adresa artistilor stradali, la adresa lucrarilor, la adresa preocuparii mele. Am avut si reactii de usoara invidie – cum de am asa de mult timp liber sa ma plimb pe strazi!? :)
Dar, cum nu mai stiu cine spunea, daca tot trebuie sa te deplasezi din punctul A in punctul B, you might as well color your life si poti umbla cu ochii deschisi si „street-aware”! Overall insa, reactiile sunt pozitive sau macar rezervat-pozitive :)
Planuri
Nu stiu sa va raspund deocamdata! Mai am multe lucrari de vazut, unele mai vechi, altele in lucru! Sigur le voi urmari in continuare, acest hobby nu este doar o toana de-a mea. Caut o cale prin care sa ajut artistii stradali cu hobby-ul meu – macar sa ii popularizez, sa ii diferentiez de ideea de vandalism sau huliganism, sa scriu povestea din spatele fiecarei lucrari, asa cum am facut-o aici pentru voi!
Street artul in Romania
2017 si 2018 mi s-au parut ani de mare efervescenta in street art! Cred ca Timisoara, Cluj-Napoca si Sibiu conduc tara din acest punct de vedere! Frumos, organizat, sustinuti de autoritati. Nu ma pot erija intr-un specialist, caci nu sunt, dar caut sa fiu la curent cu ce se intampla si in alte orase ale tarii.
Ce am vazut insa si in Bucuresti este impresionant prin puterea apelului stradal – multe lucrari poarta mesaje profunde, indeamna la reflectie, aduc in actualitate traditia tarii, omagiaza valorile si personalitatile acesteia sau subliniaza umorul romanilor.
Intrarea in legalitate si in „gratiile” autoritatilor (fenomen si el relativ recent) este un mare merit al artistilor stradali adevarati! Iata cum multi sunt invitati acum sa picteze scoli, RADET-uri, pasaje, alte spatii publice.
Se organizeaza festivaluri si concursuri in tara, in Bucuresti!
Nu mai spun de numarul mare de lucrari pentru beneficiari privati. Foarte bine si asa! Ar fi grozav ca artistii stradali sa se poata sustina si financiar din munca lor!
Interesanta mi se pare si evolutia intru diversitate in arta stradala – aminteam mai sus tehnologii diferite sau interventii artistice stradale (de ex. si recenta instalatie stradala „SENS” a lui John Dot S de la Sala Omnia).
poze © Madalina Dobraca
Repet, nu sunt un specialist in domeniu, observatiile mele sunt mai degraba profane. As vrea insa sa va dau cateva exemple de specific pur romanesc in lucrarile vazute pe strazile din Bucuresti:
Respect pentru traditia romaneasca, pentru portul romanesc (vezi „Moira” lui Recis)
Respect pentru patrimoniul romanesc (vezi interventia stradala in beneficiul Teatrului de Vara Capitol – Pisica Patrata, britanicul J.Ace – sau in beneficiul Cinematografului Marconi – Pisica Patrata)
Respect pentru personalitatile Romaniei (vezi lucrarile care il omagiaza pe Brancusi – Ortaku, Lucian Hrisav, portughezul Vhils la UNArte Moxa sau pe arhitectul Ion Mincu – lucrarea lui Obie Platon de la UAUIM sau pe matematicianul Grigore Moisil – lucrare de SDC la care nu am ajuns inca, in Expirat)
Apeluri sau semnale de alarma cu privire la teme de actualitate in Romania (vezi lucrarea spaniolului Kraser pentru oprirea vanatorii excesive a ursilor carpatini sau lucrarile de la Street Delivery 2013 - IRLO, Akira, Nego, Lux, Calm & Drob – impotriva exploatarilor miniere abuzive, etc.)
Apeluri pentru un oras curat, pentru un Bucuresti de care sa ne fie drag (de ex. lucrarile deja amintite mai sus, cele executate la editia de anul acesta a Street Delivery – Smart Cities?)
poze © Madalina Dobraca
Multe lucrari aduc un mesaj universal (nu neaparat singular romanesc) – de prietenie, de umanitate, de frumos!