Conversațiile din jurul nostru - indiferent că sunt în media, în feedul social media sau cu oameni reali - arată o lume din ce în ce mai înfricoșătoare. "Chiar așa e și în realitate?", l-am întrebat pe Bharat Avalani, care a făcut cercetări de marketing în 69 de țări pentru Unilever și are 25 de ani de experiență în Brand Management, Consumer Insights, Media Strategy, Brand Activation, Market Development și Integrated Brand Communications.
Bharat este, în prezent, CEO la Connecting the Dots Marketing Consultancy, unde ține workshopuri de storytelling pentru lideri din diferite domenii.
L-am prins într-o pauză a conferinței globale Creativity4Better, derulată de IAA România la București, și am discutat mai mult la URSUS Talks. L-am întrebat cum vede lumea după ce a cercetat-o în amănunt - ce a aflat? Ce îi preocupă pe liderii care învață să se întoarcă la povești?
Oamenii sunt în căutare de sens, spune Bharat. Și, pentru a avea o relație cu ei, companiile trebuie să-și definească propriul sens; apoi e ușor: respectați-vă promisiunile.
Optimism și pesimism pe o planetă împrumutată
Este o expresie pe care o folosește Kofi Annan: optimist încăpățânat. Aleg și eu să fiu un optimist încăpățânat și să văd mereu paharul pe jumătate plin. Dacă te uiți la toată tehnologia pe care o avem la dispoziție și la creativitatea cu care o folosim, nu cred că avem motive să nu fim încrezători.
Dar trebuie să facem câteva schimbări în stilul nostru de viață. Trăim pe o planetă împrumutată și ipotecăm viitorul copiilor noștri. Trebuie să facem schimbări drastice și să realizăm că dacă această planetă eșuează, eșuăm cu toții. Întreaga noastră lume va fi afectată. Așa că e în interesul nostru să protejăm planeta.
Apoi, cred că oamenii ar trebui să simtă mai mult. Începem să ne pierdem compasiunea. Oamenii sunt prea ocupați cu jobul, viața și lumea virtuală și pierd experiențele adevărate, care vin când tu ești eroul propriului film.
De exemplu, copiii de azi nu mai au timp de joacă. Merg la ore și, apoi, la alte ore. Până și prizonierii stau mai mult afară decât ei. Când merg în vacanță, încerc să îmi duc fiul în sate și zone diferite ale lumii, pentru a vedea că lumea e mai mare decât cea pe care o știe el.
Tinerii simt mai mult, sunt mai preocupați de rostul lor și al lumii, vor să facă ceva și mereu întreabă "De ce?".
Istoria marketingului. De la "a spune" la "a face"
E destul de înspăimântător, dacă te uiți la istoria marketingului. La început, marketingul era despre crearea unui mit și împrăștierea lui. Iar oamenii îl credeau. Acum, marketingul este despre povești autentice, reale.
Un studiu arată că dacă un mare procent din branduri ar dispărea, oamenii nu ar observa. Pentru că brandurile nu au un rost, un scop important. Și dacă vrei să ai o relație cu consumatorii, trebuie să ai un scop. Azi, dacă brandurile promit ceva, trebuie să facă să se și întâmple.
De exemplu, dacă un brand spune că copiii au dreptul să se joace - campania de care vorbeam, "Dirt is Good" - trebuie să creeze locuri de joacă, să educe profesorii că joaca e importantă. Brandurile trebuie să facă, asta e diferența. În trecut, puteau să zică orice și să nu facă nimic. Acum, trebuie să facă ce spun.
Provocarea mea e să fac oamenii să creadă în marketing, pentru că unii nu înțeleg diferența dintre marketing și vânzări. În momentul în care înțelegi că rolul marketingului este acela de a ajuta oamenii să ducă vieți mai bune, atunci îți vei defini scopul și mesajul social va veni de la sine. Nu poți să ai un mesaj social fără să știi care e rostul tău. Dacă un brand nu are un scop foarte clar, atunci mesajele lui sociale se vor schimba în funcție de sezon.
Cel mai important lucru pentru un povestitor, ca mine, e să fiu autentic. Nu poți mima asta.
URSUS Talks a avut loc în cadrul Creativity4Better, conferință organizată de IAA România pe 2-3 octombrie la București.