[De ce boicot?] Iulian Comănescu: A evita să bagi bani în România TV și Antena 3 e pur și simplu CSR, nimic mai mult

În mijlocul tulburărilor care au loc în politică, urmate de protestele din Piața Victoriei, mai multe organizații au făcut un apel la branduri de a nu mai susține, cu bugetele lor de promovare, televiziunile de știri care manipulează și mint. Apoi, consumatorii au mers mai departe și au ajuns la boicotul brandurilor care se promovează pe Antena 3 și Romania TV. S-au alăturat inițiativei, până acum, 20.000 de oameni, printre care și actori, jurnaliști, creativi sau cântăreți. Cu câțiva dintre ei vorbim și noi. Despre manipulare, știri false, cum le detectezi și poți lupți cu ele, când și cum ajungi la boicot. 

Iulian Comănescu spune că brandurile și companiile nu pot trăi în afara timpului lor și a problemelor acelui timp. Amintind de lista cu branduri care s-a citit în piața Victoriei și poezie involuntară de atunci (Milka, în p..a mea), spune așa:

Pentru Milka ar fi o mutare genială, de exemplu, după ce-a pățit în Piață, dar mi-e să nu ne zică să schimbăm postul. Noi l-am schimbat de mult, acum schimbăm și ciocolata.

Ar trebui să te gândești unde îți pui reclama dacă nu vrei să ajungi un brand "în p..a mea".

Spre deosebire de piețele așezate, spune Iulian Comănescu, criza a distrus în România stratul presei serioase, quality, atâta câtă era. Ceea ce înseamnă că rolul de câine de pază/far călăuzitor trebuie preluat de altcineva, iar acel cineva nu poate fi, din păcate, decât publicul.

De ce te-ai alăturat boicotului

Am avut o secundă de ezitare, fiindcă nu-mi place neapărat să arat cu degetul spre două branduri media, într-un peisaj în care mai toate prăvăliile legacy au probleme. Mi-am adus totuși aminte că am scris, după protestele din 2017, o analiză în care România TV și Antena 3 se detașau net ca mari colportoare de fake news. Era epoca în care câinii erau plătiți cu 30 de lei pentru mitinguri, Iohannis dăduse foc la "Colectiv" și-așa mai departe. Iar criteriul era destul de clar - volumul de amenzi și de mențiuni CNA.

Altfel, eu m-am cam săturat de poziții publice, dar zilele astea am simțit un soi de urgență raportat la ceea ce se întâmplă pe scena politică. Dacă semnătura mea are vreo valoare, cât de mică, a fost cazul să contribui cu ea.

Efecte

Au mai existat branduri care și-au retras reclama, anii trecuți, de pe televiziunile de fake news. Și stau și mă întreb câte au făcut-o tacit, fiindcă nimeni nu a făcut o monitorizare amplă de genul "înainte și după".

De ce e nevoie ca brandurile să ia atitudine

Există un motiv altruist și un altul egoist. Despre altruism voi spune doar că e ceva loc pentru el în media planuri. Sunt convins că orice advertiser poate să-și compună mixul de media și fără Antena 3 și România TV.

În privința egoismului, știți probabil ce s-a întâmplat pe 20 iunie în Piața Victoriei. Cineva a citit la microfon o listă de branduri care își fac reclamă pe astfel de televiziuni, gen: "Antinevralgic, Carbocif, Durcolax, Milka - Milka-n p..a mea! -, Paduden...". Povestea cu Milka a făcut valuri. Ar trebui să te gândești unde îți pui reclama dacă nu vrei să ajungi un brand "în p..a mea".

Responsabilitatea față de mediul de promovare

Odată ce își pot face media planul în mai multe moduri, brandurile au un grad de responsabilitate. Ar fi cazul să gândească pe termen mai lung și să evite asocierea cu instituții media radioactive. Nu-mi spuneți că nu se poate, fiindcă există și exemple de sens contrar: la un an de la lansare, Recorder.ro, un site video de atitudine, are clienți de top. Și Times New Roman are destule branduri de acest tip în portofoliu. Sunt două exemple de medii noi, deloc comode.

Interesat e faptul că investiția în mediile noi e și ea de tip nou, din clasa content marketing-native advertising-branded content. Presupun că laxativele și loțiunile pentru reumatici se pot despărți mai greu de Antena 3 și România TV. Dar, mă mir și eu: Milka?!

Boicotul în România

Strictu senso, n-am prea boicotat mare scofală până acum. Nu-mi trece prin cap în secunda asta alt exemplu decât cel cu brandurile. Dar în sens larg, boicotăm mereu tot felul de chestii: Facebook-ul, multitaskingul de calculator care te predispune la ADHD, taxiurile care put, radiourile FM cu glume scabroase, administrația (la nivel de întâlniri și relaționare, că taxele trebuie să ni le plătim și buletinul trebuie să ni-l schimbăm) și așa mai departe.

Mă refer la "noi", cei care nu prea avem cum fi în alb, în Piața Victoriei, la chemarea lui Liviu Dragnea. Dar, până la urmă, dacă contabilizăm toate astea la boicot, ajungem la concluzia că prea mult strică, la un moment dat trebuie să te tăvălești prin țara asta ca o troacă, tocmai pentru ca să nu rămână o troacă.

Critici 

Brandurile nu fac politică:

Ba da, fac tot felul de politici, în sensul de policy și nu de politics. Chiar până la punctul la care McDonald's care a dat ceai cald la mitingurile din 2017, iar operatorii de mobile au crescut capacitatea rețelei în zona protestelor.

Brandurile și companiile care le gestionează trebuie să evite implicarea în politica partizană, dar nu pot trăi în afara timpului lor și a problemelor acelui timp. Există un întreg domeniu, pe nume Corporate Social Responsibility, care de asta se ocupă. A evita să bagi bani în România TV și Antena 3 e pur și simplu CSR, nimic mai mult.

Responsabilitatea media nu poate fi abordată de branduri pe termen lung

Bineînțeles, advertiserii trebuie să evite să aleagă între un site civilizat de stânga și un altul de dreapta. Dar cu România TV și Antena 3 suntem într-o situație de criză, e vorba de fake news versus conținut onest, nu de PSD versus USR sau mai știu eu cine.

Mai e ceva: e amuzant cum brandurile încep să-și genereze propriile operațiuni media tocmai în perioada în care avocații lor din agenții decretează că nu ar trebui să se bage-n media. Deocamdată se feresc de politică, dar cât vor mai putea să o țină așa? Chiar boicotul despre care vorbim e semnul unei presiuni sociale de sens contrar.

Restrangerea libertății de exprimare: "dacă nu vrei să te uiți la un post, schimbă canalul"

Nu înțeleg cum restrângem libertatea de exprimare dacă nu finanțăm un post TV. După același raționament, am restrâns-o deja atunci când n-am băgat reclamă în Dilema sau pe IQads sau, eventual, ar trebui să împărțim bugetele în mod egal, indiferent de rezultate.

Mihai Gâdea are toată libertatea să-și debiteze intoxicările și cu, și fără bugetele cuiva. Și dacă oferta media constă în fake news, eu zic că e cazul să încercăm să o restrângem - ca public și actori privați - înainte să apară niște politicieni mai ai naibii care să dea legi în sensul ăsta. Apelul către branduri sună tranșant, dar e în ultimă instanță o tentativă de autoreglementare a societății. Mie mi-e groază de momentele când începe să te reglementeze altcineva.

Cât privește posturile TV la care mă uit, e fix treaba mea, nu a brandurilor. Dacă eu le cer acestora să nu bage bani, nu-mi pot răspunde să schimb postul, fiindcă nu eu mă uit la postul ăla. Ci oameni care nu știu diferența dintre adevăr și fake news. Chiar nu avem un pic de compasiune și deschidere față de acei oameni?

Cum poate fi măsurat în România fake news

Din păcate, în România, fake news-ul e prea puțin măsurat. Am vorbit mai sus despre monitorizările CNA și amenzile care decurg de acolo, e singura metodologie pe care am folosit-o ca să obiectivez cât de cât lucrurile și să le transform în cifre (bani). Dar în rest, media politică din România e un peisaj post-atomic, unde s-a produs extincția - ce credibilitate mai au azi Evenimentul zilei sau Cotidianul? Mai există Ziua?... -, iar brandurile noi, ca Recorder sau Casa Jurnalistului, au doar un public restrâns, deși premium.

Spre deosebire de piețele așezate, criza a distrus în România stratul presei serioase, quality, atâta câtă era. Ceea ce înseamnă că rolul de câine de pază/far călăuzitor trebuie preluat de altcineva, iar acel cineva nu poate fi, din păcate, decât publicul.

Aici intervine nevoia de competență media - media literacy, cu versiunea digital literacy, care înseamnă puțin altceva. Dar cu excepții ca a Centrului pentru Jurnalism Independent, care ține astfel de cursuri în licee, nimeni nu se ocupă de așa ceva.

Iar noi, cei care mai comentam pe cont propriu astfel de lucruri, am cam obosit. Cât despre branduri care să investească într-un asemenea proiect, ce să mai vorbim? Pentru Milka ar fi o mutare genială, de exemplu, după ce-a pățit în Piață, dar mi-e să nu ne zică să schimbăm postul. Noi l-am schimbat de mult, acum schimbăm și ciocolata: v-ați imagina copilul împărțind aceeași ciocolată cu Mircea Badea?