Respectul pentru hainele pe care le porti inseamna, de fapt, respectul pentru oamenii care le-au facut, spune Alina Rachieru, Brand Owner Pineberry, si cea care a pornit initiativa Fashion Revolution Romania. Oamenii obositi din Romania, care au multe alte revolutii de dus, ar putea intreba putin nerabdatori: Cum adica o Revolutie a Modei si de ce sa imi respect hainele? Dar revolutia asta se adreseaza si celor care poarta tricouri gri in fiecare zi si care nu stiu care este culoarea Pantone a anului. Ea face parte dintr-o miscare mai mare, care se refera la oamenii exploatati si o planeta mai curata, ganduri care au inceput sa tot dea tarcoale prin mintile oamenilor in ultimii ani si au ajuns si in Romania.
Alina a pornit aceasta initiativa de cand s-a alaturat business-ului familiei – fabrica de productie camasi, in 2010 si a vazut ce presupune productia unui articol de imbracaminte.
Inainte, recunosc, eram un shopper haotic, apoi mi-am dat seama ca arunc multe haine sau nu le port deloc. Si mi-am schimbat mentalitatea. Mi-a luat cativa ani buni, recunosc. Acum sunt atenta de unde imi cumpar hainele si incerc sa le ofer un ciclu de viata cat mai lung.
Principiile Revolutiei sunt simple: o lume a modei curata, cu conditii bune de munca pentru angajatii din fabricile de textile, o lume a modei axata pe sustenabilitate, pe sustinerea brandurilor si artizanilor locali, pe educarea consumatorilor privind respectul pentru hainele pe care le poarta.
Fashion Revolution. Inceputul
Fashion Revolution este o miscare globala, creata in 2013 de Carry Somers si Orsola de Castro, ambele fashion designers in Marea Britanie, ca raspuns in urma tragediei din Bangladesh din 24 aprilie 2013, cand o fabrica de textile s-a prabusit si 1133 de persoane au murit iar alte 2500 au fost ranite.
Principiile care stau la baza miscarii Fashion Revolution sunt multiple si se axeaza pe o lume a modei curata, cu principii etice si morale fata de lucratorii din spatele brandurilor, cu conditii bune de munca pentru angajatii din fabricile de textile, o lume a modei axata pe sustenabilitate, pe sustinerea brandurilor si artizanilor locali, pe educarea consumatorilor privind respectul pentru hainele pe care le poarta.
Initiativa din Romania
Pineberry este un brand romanesc de camasi, dar si producator, in acelasi timp. In 2014, in incercarea de a-mi finaliza parcursul de business pe urmatorii 5 ani, impreuna cu echipa de la Antz, am aflat de miscarea Fashion Revolution, miscare cu care am rezonat imediat, atat ca brand, cat si ca producator – pe de-o parte pentru ca e foarte greu sa faci concurenta marilor branduri internationale de mass market (din punct de vedere pret) si sa te mentii pe o piata a fast-fashion-ului, iar pe de alta parte pentru ca e din ce in ce mai greu sa produci calitativ si sa nu reusesti sa obtii un pret corect din cauza concurentei asiatice.
Si asa am decis sa ne alaturam acestei miscari si sa o facem cunoscuta si in Romania. Drumul este greu, in Romania, in special pe partea de promovare a miscarii. Pentru ca mare parte din revistele de fashion si bloggerii cunoscuti sunt sponsorizati de marile branduri de fast-fashion, fapt pentru care, cred, evita sa sustina o astfel de miscare ce militeaza impotriva acestor corporatii internationale. Dar anul acesta am intalnit multi oameni dornici sa afle mai multe despre Fashion Revolution si dornici sa se implice, ceea ce m-a bucurat enorm.
Proiecte
Anul acesta, Fashion Revolution Romania si-a extins echipa si a cooptat oameni care cred in sustenabilitatea in moda, care sustin slow-fashion si care organizeaza actiuni de reciclarea hainelor. Si le amintesc aici pe Andreea Tanasescu, cu a ei comunitate – La Blouse Roumaine, Floriana Sandu – Gnana Studio, Diana Paun – fotograf freelancer, Laura Bucur – fondator Love Yard Sale.
Anul acesta, impreuna cu Andreea Tanasescu, am organizat un Panel Talk, dedicat Zilei Mondiale a Proprietatii Intelectuale si a saptamanii Fashion Revolution, in care am discutat despre cum sa protejam si sa sutinem artizanii si designul local, cu exemple concrete din colectiile designerilor internationali de renume care au folosit in creatiile lor, fara sa ofere credit sau sa mentioneze provenienta, broderiile traditionale romanesti.
De aceea, ne-am propus sa organizam workshopuri si seminarii, in care sa aducem laolalta artizanii si designerii romani pentru a le facilita un mediu de lucru comun.
Tot anul acesta, sub mesajele ”Who made my clothes?” si ”I made your clothes” – am primit postari de la branduri romanesti care produc in atelierele lor si care si-au prezentat clientilor/consumatorilor echipa de productie si modul in care creeaza hainele.
Anul viitor ne dorim sa atragem si magazine care sa sustina miscarea in timpul Saptamanii Fashion Revolution, bloggeri care sa intrebe brandurile de la care isi poarta hainele ”Who made my clothes?”.
Ne dorim sa facem si workshopuri de educare a clientilor, prin care sa le prezentam ce se intampla intr-o fabrica de productie, care este procesul de creatie propriu-zis, sa inteleaga cat dureaza sa fie facuta o haina (fie ea rochie, camasa, tricou) si cata munca este depusa, astfel intelegand ca trebuie sa-si respecte mai mult hainele pe care le poarta si sa le prelungeasca ciclul de viata.
Cum se pot implica oamenii in revolutia modei
In primul rand, fiecare, in parte, ar trebui sa isi respecte mai mult hainele pe care le poarta si sa nu renunte la ele dupa doar un sezon. Pentru ca traim in lumea fast-fashion-ului, in care, la fiecare doua saptamani, marile branduri de mass-market lanseaza colectii noi, la preturi din ce in ce mai mici, tendinta consumatorului este de a face un shopping haotic, regulat, de haine pe care le poarta de prea putine ori si apoi le da/le arunca/le inlocuieste cu unele noi.
Deci, trebuie schimbata mentalitatea si obiceiul de shopping – Incercati sa cumparati lucruri de calitate, versatile sau clasice, pe care sa le puteti asorta in diferite tinute.
Participati la targuri de yard sale – in care oamenii isi pun la vanzare hainele pe care nu le-au purtat decat foarte putin si sunt intr-o stare foarte buna.
Reiventeaza-ti haina care nu te mai atrage, fie printr-o broderie aplicata, un desen printat, o cusatura funky, etc. Toate aceste actiuni sunt extrem de folosite in strainatate. Pentru ca oamenii au inteles ca e de datoria noastra sa reciclam, sa fim responsabili cu mediul inconjurator.
O alta actiune pe care omul obisnuit o poate intreprinde este ca, in timpul Saptamanii Fashion Revolution (24-29 aprilie) sa-si faca o poza cu haina pe care o poarta, imbracata pe dos, cu eticheta la vedere, sa o posteze pe Social Media, sa dea tag brandului respectiv si sa intrebe ”Who made my clothes?” – este o actiune de responsabilizare a brandului. In ultimii doi ani, din ce in ce mai multe branduri au aratat transparenta in ce priveste producatorii cu care lucreaza si si-au dezvoltat din ce in ce mai mult partea de Social Responsibility fata de lucratorii din fabricile partenere.
Cum a evoluat relatia romanilor cu hainele
Din 2016 am observat o mai mare atentie a consumatorului roman pentru ceea ce poarta. E mai atent la calitate, la pret, la provenienta hainelor.
Au inceput, incet-incet, sa fie mai responsabili fata de mediul inconjurator, au inceput sa recicleze mai mult, sa-si indrepte mai mult atentia spre produsele locale, decat cele internationale. Asta si datorita mediatizarii acestui subiect pe retelele de socializare, in emsiuni TV si radio. Inca nu am ajuns la nivelul celor din alte tari, dar, cu pasi mici, ne indreptam intr-acolo.
Strategii de comunicare
Comunicarea noastra se face prin platformele de Social Media (Facebook si Instagram), unde postam ce se intampla atat local, cat si international, in fabricile de productie, dar si in atelierele micilor branduri – si aici avem exemplul celor de la Mandra Chic care lucreaza cu doamne iesite la pensie si detin arta dantelariilor si a brodatului pe haine, a Izabelei Mandoiu care are o echipa de femei din sat ce creeaza niste minunatii cu broderii romanesti, a celor de la Gnana Studio – un brand axat pe sustenabilitate, ce foloseste, in mare parte, materiale reciclate si naturale.
Mandra Chic
Incercam sa le aratam oamenilor ca in spatele hainelor pe care le poarta este o munca titanica, de echipa, manuala in multe cazuri. Motive pentru care si pretul este mai ridicat, dar corect in acest raport.
Am postat filmari din fabricile din Bangladesh si Vietnam, unde conditiile de munca ale angajatilor de acolo sunt sub orice critica. Incercam sa le transmitem consumatorilor mesajul ca, indirect, prin cumpararea produselor ieftine, sustin marile corporatii si continuarea unui mediu de lucru dezavantajos pentru oamenii de acolo.
Reactii
Pana acum reactiile au fost timide. Abia de la jumatatea lui 2017 s-a vazut o crestere a interesului pentru o astfel de miscare, un interes ce e in plina dezvoltare si ma bucura.
La o conferinta la care am participat de curand, in care se vorbea despre sustenabilitate, iar unul din speakeri era un reprezentant al unui brand international de mass-market, am ramas uimita de reactia tinerilor aflati in sala, vis-a-vis de acest subiect, si modul in care au cerut socoteala brandului respectiv, dar si de initiativele cu care a venit fiecare.
Ulterior, ne-au abordat pe mine si pe Andreea Tanasescu, afland ca suntem de la Fashion Revolution si ne-au propus sa facem workshopuri pentru tinerii care sunt interesati sa isi deschida business-uri pe fashion sustenabil.
Deci e nevoie de cat mai multa comunicare, de informare a oamenilor, de workshopuri/panel talk-uri in care sa vorbim despre ce putem face, despre ce actiuni putem intreprinde, de pasi concreti. Insa, fiind o miscare axata pe voluntariat, fara fonduri proprii, este mai dificil sa obtii aceste fonduri de la sponsori care sa se alature unei astfel de initiative. Insa, noi nu ne dam batute si vom milita in continuare pentru aceasta miscare.
Initiative de moda sustenabila din Romania
Asa cum am mentionat si mai sus, in Romania, mi-au atras atentia cei de la Gnana Studio, Merci Atelier – un atelier social de croitorie ce transforma hainele primite prin donatie si le repune in circuit, REDU – un proiect sub forma unei intreprinderi sociale ce si-a propus sa transforme, in mod creativ, deseurile in resurse.
Gnana Studio
Atelier Merci
Iar de pe scena internationala, cele pe care le urmaresc constant si care sunt pioniere in moda sustenabila, sunt Vivienne Westwood si Stella McCartney. Westwood a creat colectia ”Handmade with love”, o colectie de genti pentru barbati si femei realizate din resturi de piele, tesaturi reciclate.
Ce e si mai frumos e ca intreaga colectie a fost produsa intr-una din cele mai sarace zone din Nairobi. Tot ea lucreaza si cu mesterii artizani din Burkina Faso, care produc tesaturi lucrate manual pentru colectiile de dama. Stella McCartney este printre primii designeri cunoscuti care s-a alaturat miscarii Fashion Revolution in 2016. Si este o sustinatoare infocata a ideii de eco-fashion, astfel ca foloseste in colectiile ei materiale reciclabile si reutilizabile.
Principiile Revolutiei
De cand m-am alaturat business-ului familiei – fabrica de productie camasi, in 2010, am vazut ce presupune productia unui articol de imbracaminte (in cazul de fata, camasa). Am vazut cata munca este in spatele unui produs, cati oameni sunt implicati in procesul de creatie si manufactura. Am inceput sa fiu atenta la calitatea materialelor si a produsului finit. Si am reusit sa-mi schimb stilul de a face shopping.
Inainte, recunosc, eram un shopper haotic, apoi mi-am dat seama ca arunc multe haine sau nu le port deloc. Si mi-am schimbat mentalitatea. Mi-a luat cativa ani buni, recunosc. Acum sunt atenta de unde imi cumpar hainele si incerc sa le ofer un ciclu de viata cat mai lung.
Anul acesta am participat si la primul meu Yard Sale (Love Yard Sale), mi-am reconditionat cateva rochii si camasi pe care nu le mai purtam de cativa ani – fie le-am dat o alta lungime, fie le-am adaugat niste broderii care sa le schimbe look-ul.
Si in business, reciclez toate materialele ramase – avem multe role de tesaturi cu cate 2-3 metri ramasi, din care, in mod normal, nu poti scoate o serie. Dar, de 2 ori pe an, participam la targul Half is Free, unde toate produsele sunt la jumatate de pret, si unde venim cu colectie special facuta din aceste tesaturi ramase.
Cand imi aleg hainele pe care vreau sa mi le cumpar, ma uit, in primul rand, la material – sa fie din fibre naturale, apoi la calitatea tesaturilor si la eticheta de compozitie. De obicei imi aleg haine in culori uni, clasice, pe care sa le pot asorta in cat mai multe tinute.
