Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.
Conceput ca un eveniment dedicat deopotrivă comunității artistice locale și publicului larg, NOVA a adus în lumină dialogul productiv dintre cele mai recente dezvoltări ale tehnologiei și artele performative. Peste 1500 de artiști, creatori de conținut cultural și simpli spectatori au participat la activitățile desfășurate la POINT.
Festivalul a debutat cu premiera Birdville, spectacol de dans intermedia, conceput de Tangaj Dance, care ilustrează un oraș virtual utopic, populat de oameni hibridizați, îmbrăcați cu corpuri augmentate, care trăiesc într-o lume generată numeric.
Tot pe 20 aprilie, aflat pentru prima dată în România, Stelarc, pionier al augmentării corporale prin intermediul tehnologiei, ce dezvoltă încă din anii ‘70 lucrări care cercetează extinderea capacităților corpului uman și reproiectarea sa sub forma unor arhitecturi anatomice alternative, a ținut la POINT o conferință și un workshop.
NOVA a continuat cu performance-uri și conferințe susținute de artiști sosiți din toată lumea: Venelin Shurelov din Bulgaria a adus la București ROTOR - performance cu un dispozitiv cinetic acționat electro-mecanic; Antoni Rayzhekov ne-a arătat cum parametrii fiziologici ai corpului său pot modifica sunetele redate de un pian augmentat; Wolfgang Georgsdorf ne-a ajutat să călătorim în timp în cadrul unui talk-performance multisenzorial bazat pe forța simțului olfactiv; Christian ”Mio” Loclair a transmis cunoștințele sale despre dans și creative coding participanților la workshopurile sale; Choy Ka Fai, alături de Paul Dunca, ne-a demonstrat cum dansatorii și coregrafii își pot îmbunătăți viziunea cu ajutorul prototipului de AI Ember Jello; Sven Jonke, parte a NUMEN a vorbit despre cele mai impresionante scenografii realizate cu ajutorul noilor tehnologii, iar participanții la workshopul ținut de WISP Kollektiv s-au jucat cu sunetul în spațiu și au creat compoziții audio tridimensionale.
Spre finalul festivalului, proiectul Zona Imaginarium a condus publicul spre noi stări imaginative, unde acesta a devenit actorul principal într-o amplă călătorie. Sunetul a devenit imagine şi imaginea-sunet, prin procesărea unor imagini mixate cu capturi în timp real ale muzicienilor şi spectatorilor, toate transformate interactiv prin intermediul gesturilor şi sunetelor instrumentiștilor şi proiectate pe pereții sălii de teatru POINT.
O altă componentă importantă a festivalului a fost NOVA lab. Am invitat performeri, muzicieni, artiști vizuali, designeri de interacțiune digitală, cu interes pentru lucrul cu noi tehnologii, să participe la prima ediție a laboratorului de creație al festivalului. Mentorii Simona Deaconescu- regizoare și coregrafă, Grigore Burloiu - cercetător, programator și muzician și Cătălin Crețu - compozitor, artist multimedia, cercetător au lucrat timp de cinci zile cu participanții și împreună au creat instalații performative prezentate publicului în ultima zi a festivalului.
Alături de cei peste 30 de artiști români și străini invitați la NOVA ne-am bucurat de 10 zile pline de inovație și forme noi de expresie datorate dialogului productiv dintre artă și tehnologie. Am reușit astfel, să mai construim o parte din drumul important de explorat #aicișiacum, în ton cu spiritul timpului și să încurajăm comunitatea artistică locală și publicul să îl descopere cu mai mult curaj. Și deja conturăm o nouă ediție a NOVA, care sperăm să fie cel puțin la fel de bine-primită!
NOVA este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Parteneri strategici: Forumul Cultural Austriac, Centrul de Muzică Electroacustică și Multimedia al UNMB, CINETic, UNATC, UNArte, Modulab.
Parteneri media: Radio România Cultural, IQads ,The Institute, Internetics, Igloo, Revista Scena, Feeder, Zeppelin, Modernism, WeArt, Designist, Ziarul Metropolis.
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
