Probabil si calugarii budisti sau spiritele care calatoresc pe la marginea Universului, in cautarea unei lumi mai bune, au aflat deja ca Mark Zuckerberg a fost ieri convocat in fata Senatului american sa dea explicatii in legatura cu subiectul Cambridge Analytica (despre prima lui declaratie in urma acestui scandal puteti citi aici, iar un istoric pe scurt al evenimentelor, aici). Audierea a fost transmisa live, iar oamenii chiar asta au facut aseara: s-au uitat pe Facebook la felul in care fondatorul Facebook raspundea la intrebari si au comentat pe Facebook despre grozaviile acestei retele, ca intr-o meta-punere in scena colectiva si aproape post-ironica.
Dar mai intai, cateva din principalele declaratii ale fondatorului Facebook, cele care au putut fi extrase din marea de ”Nu stiu”, ”O sa imi intreb echipa si o sa revin cu un raspuns”. Unele dintre ele au socat audienta romaneasca, neobisnuita cu astfel de cuvinte ciudate spuse de oameni care conduc chestii (partide, companii, echipe de fotbal).
De exemplu:
A fost greseala mea si imi pare rau.
Sau:
Va mai dura pana vom reusi sa facem schimbarile necesare in acest sens, dar ma angajez ca, de aceasta data, sa procedez corect.
Un rezumat video de 5 minute:
Si 5 lucruri de retinut din tot ce s-a intamplat aseara, via Wired:
Inainte de a porni drumul printre analizele si ironiile cu care a fost inconjurata audierea lui Mark Zuckerberg, notam ca discursul lui a fost bine primit de investitori, iar valoarea actiunilor Facebook a revenit, avand o crestere de 6% ieri.
Una dintre cele mai populare secvente din timpul audierii a fost aceea in care un senator l-a intrebat pe Mark Zuckerberg daca ar face publice informatii personale, cum ar fi hotelul in care a dormit:
De altfel, o mare parte din comentarii au vizat intrebarile senatorilor:
Unii au fost incantati de felul in care s-au pregatit senatorii, altii au spus ca intrebarile au venit din partea unor oameni care nu inteleg tehnologia. Plus cei care insista ca e bine ca intrebarile sa vina din partea celor care nu inteleg tehnologia, pentru ca majoritatea celor care folosesc Facebook (sau internetul) fac parte dintre acestia:
Si o mica incursiune empatica in directia CEO-ului Facebook, cu tot cu notitele-i printate:
Concluzii generale:
Si glumele (care au invadat Twitterul):
Moment bun pentru a reveni la suprafata una clasica:
Chestia e ca, da, Twitterul a murmurat destul de zgomotos aseara, dar tot pe Facebook au avut loc principalele dezbateri: despre datele personale, reglementare, alfabetizare tehnologica, adevar, greseli. Si oamenii, oricat de furiosi si revoltati ar fi in legatura cu aceasta retea, se folosesc de ea pentru a-si exprima aceste frustrari. Din acest paradox nu se vrea a se iesi. Si, tot acest paradox defineste, pana la urma, cel mai bine natura Facebookului, ca o sceneta pierduta din existentialismul tarziu.
