Silvia Teodorescu, Senior Partner Zaga Brand, spune ca in industria in care lucreaza, problemele sunt la fel ca peste tot. Nu esti luata in serios daca ai o varsta mai mica si esti femeie, iar cu hainele - cum o dai, tot rau e: ”Intre fashionista, peiorativ sau invidios, sau “de la tara”, femeile se lupta intre ele si cu toti ceilalti”.
In ceea ce priveste directia agentiei in campanii, e simplu: este ok sa alegi roz daca esti femeie, dar si albastru merge la fel de bine. Idem la barbati, dar cu albastru la start. Frustrarile si realitatile crude bat cliseele.
Conversatia despre drepturile femeilor
Insasi termenul de feminism mi se pare depasit, cumva, iar in timp, a capatat o conotatie agresiva. Egalitate, echilibru, sanse corecte sunt mai apropiate de ideile cu care rezonez.
In Romania aceste cause sunt cel mai des si cinstit sustinute de ONGuri si Asociatii. Da, brandurile au intrat si ele in aceasta zona- de la advertising, pana la PR. Exista insa un specific romanesc, post incurajarea si promovarea “tovaraselor” in comunism - perioada in care, cel putin la serviciu, femeile a fost sustinute pentru a capata drepturi egale.
“La cratita” – ca mentalitate si “la coaste, preventiv”, au ramas pe agenda femeilor de la noi. Conversatiile si campaniile sunt bune, astept insa mecanisme legale mai clare si mai eficiente care sa protejeze femeile in fata abuzurilor.
Ultimele cazuri cu victime au condus la dezbateri pe tema ordinelor de restrictie... nu cunosc insa vreun follow up din partea autoritatilor. Nu am intrat inca in zona militanta, la o teme pe marginea abuzurilor fizice as spune insa mai mult decat PREZENT!
Cui ii e frica de feminism
Nu am intalnit femei care sa evite cuvantul feminism, ci doar care aleg sa il foloseasca sau nu, alaturi de unele... care nu stiu ce inseamna.
#metoo
Prefer orice activitate in folosul unei cauze bune, cat de superficiala ar fi ea - activitatea, in fata oricarui “sedentarism” sub diferite pretexte sau cu o sustinere fundamentata.
Cunosc personal o multime de femei din Romania care au fost supuse unor presiuni sexuale din partea sefilor (de obicei). Majoritatea au cedat pentru o miza mult mai mica decat faima hollywoodiana - sa isi pastreze locul de munca. Evident, stiu si povesti despre miza urcatului in cariera. Nici nu conteaza de ce, ci de ce trebuie sa treaca cineva prin chestia asta?
In Romania #metoo este si mai supreflua decat in State, aici avem femei batute la ordinea zilei, abuzate zilnic de barbati, in special in mediul rural, dar nici la oras cazurile nu sunt putine. Nu avem consiliere, fonduri pentru ele, camine de refugiu si, poate mai mult pentru viitor, decat pentru prezent, educatie in acest sens. Dar sa fie #metoo si in Romania! Nu cred ca prisoseste.
Cunosc o parte din criticile aduce acestei miscari. Ei bine, o trauma este o trauma, si nimeni nu are dreptul sa iti refuze durerea, ranile, indiferent daca timpul a trecut si tu ai putea fi privit ca ai profitat cumva si ai scos din rau ceva bine pentru tine. Nu cred ca ar trebui sa prescriem moralizator o trauma si consecintele ei asupra vreunei persoane.
#metoo in jurul tau
In jurul meu, fie cu glumitze, fie cu critici “fundamentate” rational si moralizator sau cu nepasare. In PR se putea mai mult. Imi pare rau, dar nu am auzit ca au aparut efecte.
Miscarea pentru egalitatea de gen
Daca nu scoatem in evidenta, intr-un mod negativ, diferentele reale care ne separa sau nu confundam voit lipsa de profesionalism cu apartenenta la un gen anume, cred ca suntem bine. In ultimii ani? Salut cu entuziasm prezenta femeilor la conducerea departamentelor de creatie, era si cazul! (A nu se intelege ca barbatii nu faceau sau nu fac o treaba excelenta).
Ma incapatanez sa spun ca industria noastra este ca oricare alta, problemele - aceleasi. Nu esti luata inca in serios daca ai o varsta mai mica si esti femeie, hainele - cum o dai, tot rau e. Intre fashionista, peiorativ sau invidios, sau “de la tara”, femeile se lupta intre ele si cu toti ceilalti; etichetate frecvent ca” muncitoare, serioase, devotate, bune de pus la treaba, dar fara viziune”, plus suficiente plutiri de glumitze, aluzii etc. Trag sperante cu millennials, pentru care sechelele noastre poate vor conta mai putin.
Inflatie de campanii sociale?
Cred ca sunt la inceput, ca avem nevoie de campanii sociale, mai dese, mai puternice. Peste sfera lor profunda, campaniile sociale ale clientilor, in mainile agentiilor, sunt si un debuseu mult asteptat. Aceasta industrie a facut multi oameni sa se se piarda, sa nu isi mai gaseasca sensul in cursa continua pentru USPuri comerciale, sa renunte la meseria lor prea devreme; multi oameni extrem de talentati au primit, arbitrar, eticheta de propovaduitori ai consumerismului, vanzatori de forme fara fond, cand ei isi faceau doar excelent meseria.
Deci sunt si un debuseu pentru industria creativa care de sens in plus si aripi, odata cu cauzele sustinute. Mai mult, dupa cea mai recenta campanie Heineken, vad posibil un viitor chiar in advertising, conectat preponderent la cauze care inspira si dau sens.
Cand lucrezi la o campanie legata de femei
Nu am lucrat niciodata la o campanie dedicata exclusiv femeilor. Dar m-au inspirat femeile care fac, poate mai putin decat o campanie, lucruri concrete pentru alte femei, de la conversie profesionala, la suport material.
Insa, in orice campanie sau proiect am incercat sa tinem cont de diferentele intre genuri. Linia Zaga este simpla, este ok sa alegi roz daca esti femeie, dar si albastru merge la fel de bine. Idem la barbati, dar cu albastru la start. Clisee? Sunt mai putine decat credem. Frustrari si realitati crude, mai curand. Cel putin la noi.
Misoginismul din campanii
Clientii sunt parte din Romania. Iar lucrurile s-au schimbat de mult in aceasta privinta, cel putin din experienta noastra. Nu am intalnit din 2005 si pana acum un client fie politically incorrect, fie politically extra sensibil. Poate unii care nu si-au updatat mind set-ul in intervalul cuprins intre ce public tinta au avut si ce public tinta au in prezent, si aici intra si gender splitul.
Cum ai sarbatorit 8 martie
Cant. Mamei, la telefon. O data pe an. Este suficient pentru amandoua si ea stie ca este un semn de iubire dus la extrem, pentru ca ma cunoaste. Atat.