[Flori, fete, feminism] Raluca Mihalachioiu si Simona Dan: "In Romania, brandurile sunt in continuare prudente si construiesc campanii pro femei pe elementele pozitive, calde si noncombative ale subiectului"

[Flori, fete, feminism] Raluca Mihalachioiu si Simona Dan: "In Romania, brandurile sunt in continuare prudente si construiesc campanii pro femei pe elementele pozitive, calde si noncombative ale subiectului"

Inainte de toate, Raluca Mihalachioiu si Simona Dan, Managing Partners The Public Advisors, fac contextul domeniului in care lucreaza: Industria de comunicare si PR este una dominata de femei. 80% dintre primele 20 de agentii de PR din piata sunt conduse de management feminin. 

In ceea ce ma priveste, lucrez intr-o indusrie dominata de femei in care nu simt ca exista deservicii de vreun fel aduse doamnelor si domnisoarelor. 

Dincolo de aceasta zona, insa, ele cred ca Romania traieste inca in povestea „formelor fara fond” atunci cand vorbim de participare la conversatiile globale despre empowering women. 

Copiem miscari internationale (vezi #metoo), facem programe „la impuse”, dar nu suntem pregatiti ca si societate sa ducem steagul unei astfel de miscari. Suntem mai degraba niste followeri, spun Raluca Mihalachioiu si Simona Dan.

Ele vorbesc despre ce a insemnat #metoo in Romania, campanii sociale, egalitatea de gen, ideologii si lipsa unor campanii concrete de female empowerment care sa sustina intr-un fel sanatos mesajul.

 

Conversatia despre drepturile femeilor 

In Romania, cred ca suntem putin in povestea „formelor fara fond” atunci cand vorbim de participare la conversatiile globale despre empowering women. Acestea sunt pornite de cele mai multe ori din tari mai dezvoltate decat noi. Mi se pare ca se vorbeste mult despe egalitate de gen, feminism, gender balance in contexte impuse de organisme internationale gen UE sau politici globale ale multinationalelor.

Eu cred ca realitatea din afara „bulei” intelectuale urbane in care ne situam noi este mult mai putin female friendly. Copiem miscari internationale (vezi #metoo), facem programe „la impuse”, dar nu suntem pregatiti ca si societate sa ducem steagul unei astfel de miscari. Sunem mai degraba niste followeri.

In ceea ce ma priveste, lucrez intr-o indusrie dominata de femei in care nu simt ca exista deservicii de vreun fel aduse doamnelor si domnisoarelor. Evident, orice padure are uscaturile ei (vezi cazurile care au facut valva in industrie pe subiectul #metoo), dar acestea sunt departe de a putea fi generalizate. Eu personal nu m-am simtit in niciun moment al carierei mele defavorizata pe criterii de gen. Aceasta experienta ma indeparteaza de curentul „revolutionar” si „vehement”.

 

Cui ii e frica de feminism

Cred ca are legatura destul de mult cu reorganizarea ideologica post-comunista in care fraza „emanciparea femeilor prin munca” era omniprezenta. Dupa 1989 se poate observa un comportament de respingere a ideologiilor in general, mai ales a celor egalitariste asociate comunismului. De aici cred ca vine retincenta.

 

#metoo

Romania nu a ajuns inca la stadiul de a genera astfel de miscari de amploare, insa faptul ca oamenii din tara noastra reactioneaza la astfel de initiativa este inca un exemplu al usurintei cu care importam fenomene percepute a fi valoroase din lumea vestica. 

In jurul meu m-am lovit de o atitudine pro echilibru. Bineinteles ca exista devieri de la normalitate, insa ele nu trebuie sa contribuie la o generalizare pentru intreg. In prima faza, miscarea a ajutat cateva persoane sa se elibereze si o agentie sa afle un adevar neplacut despre un coleg aflat intr-o pozitie cheie.

Ulterior, parerea mea este ca i s-au adaugat si destul de multi oportunisti care au folosit momentul sa atraga atentia, fara un fundament real. Mi se pare valoros ca o persoana aflata intr-o situatie de abuz la serviciu sa stie ca este ok sa vorbeasca despre asta si ca va avea sustinere din partea celor din jur (a colegilor, a angajatorilor, a autoritatilor).

Cu toate acestea, este important sa aruncam o privire obiectiva asupra oricarei situatii pentru a nu aluneca spre distrugerea publica printr-un simplu # a oricarei persoane care incomodeaza pe alta din cu totul alte motive decat cele expuse public.

 

Miscarea pentru egalitatea de gen 

Sincer, nu cred ca femeile au avut vreodata probleme reale in domeniul in care activez. Industria de comunicare si PR este una dominata de femei. 80% dintre primele 20 de agentii de PR din piata sunt conduse de management feminin. Asadar, stam bine si la reprezentare in functiile de conducere. Consultantii care gandesc si implementeaza campaniile de PR sunt si ei majoritari femei.

Eu personal nu am avut nici macar o situatie in toata cariera mea in care sa fi fost pusa intr-o pozitie inferioara doar pentru ca eram femeie. As putea spune chiar invers. Fiind femeie, mi-a fost mai usor sa comunic cu un anumit tip de clienti.

De cand am primit intrebarile de la voi, am pus intrebarea asta mai multor colege de breasla aflate in pozitii de senior sau management. As vrea sa subliniez ca nu cosider raspunsurile lor reprezentative la nivel de industrie dpdv statistic si ca vreau doar sa va transmit realitatea din „bula” mea. Niciuna dintre colegele de breasla intrebate de mine nu a avut vreodata probleme profesionale pentru ca era femeie.

 

Inflatie de campanii sociale?

Nu am putea spune ca sunt prea multe sau prea putine. Fiecare campanie are propriul specific, campaniile pot atinge targeturi diferite si daca sunt atent gandite si au un obiectiv clar, cu siguranta sunt un beneficiu. In legatura cu evolutia, componenta de social media va continua sa aiba un rol esential in propagarea acestui tip de mesaje.

 

In Romania

Asa cum spuneam, in Romania mi se pare ca exista foarte mult import de „fond” occidental pe „forma” mioritica. Nu am identificat o campanie concreta de female empowerment care sa sustina intr-un fel sanatos mesajul. Mi se pare ca mult mai vizibila si virulenta este campania Coalitiei pentru Familie care mi se pare ca sustine un mesaj situat pe o axa opusa celei pe care se afla feminismul.

 

Empowermentul si brandurile

In Romania, brandurile sunt in continuare prudente si construiesc campanii pro femei pe elementele pozitive, calde si noncombative ale subiectului. Un exemplu interesant este folosirea Simonei Halep ca endorser pentru o companie care are un public in mare proportie masculin. Cu toate acestea, cred ca este mai mult o situatie oportunista. Se intampla ca acum, cel mai vizibil roman din sportul mondial sa fie o femeie. Nu cred ca motivul principal pentru care au ales-o pe Simona este genul.

 

Cand lucrezi la o campanie legata de femei

La The Public Advisors credem ca prin profesia noastra putem schimba in bine lucrurile si ne implicam frecvent in actiuni pro bono. Este si cazul APAN, Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Neurodegenerative din Romania, pentru care am realizat de-a lungul timpului cateva activitati. Cea mai recenta a fost realizarea conceptului de campanie Women with SM, campanie dedicata femeilor care sufera de scleroza multipla. Din pacate, exista situatii in care discriminarea apare chiar si in situatii de natura medicala, iar aceasta campanie a fost una speciala pentru noi, din doua puncte de vedere, fiind adresata femeilor si atragand atentia asupra unor perceptii gresite.

 

Misoginismul din campanii

Din fericire, printre clientii agentiei noastre nu s-au aflat branduri cu tendinte foarte masculine care ar fi putut beneficia de o perspectiva misogina in comunicare. Avem clienti din industrii destul de masculine (constructii, imobiliare, auto, jocuri de noroc etc.), insa, cu toate acestea, nu m-am intalnit niciodata cu solicitari de campanii care sa nu respecte egalitatea de gen. Deci, nu am un termen de comparatie din punctul acesta de vedere.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Branduri

Sectiune

Dictionar



Branded


Related