Cel putin intr-o privinta, Cristina Bazavan e de moda veche. Bloggerita, jurnalista si cititoare de cursa lunga, ea este prima din seria noastra de bibliografii personale care se incapataneaza sa termine toate cartile pe care le incepe. Chestie destul de rara in ultima perioada, cand timpul de lectura trebuie castigat cu organizare (si forta, uneori), iar viata pare prea scurta printre tentatiile virtuale.
Citesc cartile pana la sfarsit. Nu ma chinui, mi se pare normal sa le termin. Cel mult aman citirea pana la vacanta, dar nu exista f multe carti pe care sa nu le fi terminat. Imi spun ca nu pot sa judec o carte dupa un capitol sau trei. Mi se pare fair sa citesc pana la sfarsit ca sa inteleg ce a vrut sa faca autorul acolo.
Cristina e un cititor disciplinat. Nu lasa timpul de lectura la voia intamplarii. In 2017, inainte de Bookfest cu 2 saptamani, s-a trezit la 4 dimineata sa citeasca tot ce avea in plan pentru lansarile la care urma sa participe. Si a citit in fiecare zi 6-7 ore. Ce a citit anul trecut, ce a inceput deja anul acesta, care este cartea pe care nu a reusit sa o termine in 2017, in bibliografia de fata:
Top 3 in 2017
Jonathan Franzen – Puritate (Polirom)
Imi place felul in care Franzen stie sa surprinda in filigran emotiile si fricile unei generatii. Sunt un groupie, ii urmaresc articolele, cartile, colaborarile la proiectele altor scriitori.
Derek Thompson - Creatorii de hit-uri. Stiinta popularitatii intr-o lume distanta (Publica)
O carte super spectaculoasa prin documentarea ei uriasa, iti arata micile detalii care au facut ca o pictura sa fie mai cunoscuta decat alta, sau un film/ cantec/ carte.
Jurnalul lui Ion Ratiu (vol 1) – Corint.
E o carte la care am avut privilegiul sa vorbesc la lansare, in prezenta fiului domnului Ion Ratiu. Am citit manuscrisul cu panica si multa responsabilitate, cu multe carti de istorie alaturi ca sa pot intelege trimiterile din Jurnal. E o carte care m-a marcat, nu doar prin caracterul care reiese printre randuri, ci si prin intalnirea directa cu apropiatii familiei domnului Ratiu.
Cartea pe care nu ai reusit sa o termini
Biografia Mariei Sharapova – De neinvins. (Publica) N-am putut sa trec dincolo de falsitatea justificarilor de PR legate de dopajul ei. Am vrut sa o citesc tocmai pentru ca e o sportiva care a reusit sa stea in picioare in ciuda unui val urias de ura, si voiam sa descopar ce o face sa fie atat de incrancenata, de rece in spatiul public. Am sa o termin in urmatoarea vacanta.
Cartea despre care s-a vorbit cel mai mult
Creatorii de hit-uri, poate si pentru ca am daruit-o eu foarte multor oameni:) Si catre sfarsitul de an, Sapiens – Scurta istorie a omenirii de Yuval Noah Harari (Polirom) pentru ca e generoasa in pagini si le-a luat ceva oamenilor sa o citeasca :)
Cartea care te-a surprins
Calatoria catre sine - a lui Yrvin D. Yalom (Vellant).
M-a marcat as putea spune. Nu aveam mari asteptari, in sensul ca stiam ca e o carte care va pune fata in fata niste cazuri de terapie cu viata autorului. Nu m-am asteptat insa sa proiectez atat de mult pe lucruri pe care le-am trait si experimentat. Dupa primele 50 de pagini, am plans o jumatate de ora. Apoi am luat-o usor si am citit cate 20 de pagini zilnic, desi sunt obisnuita sa citesc o carte ca si cum as vedea un film: ma asez, nu fac nimic altceva si o citesc de la prima pagina pana la ultima. In 4 ore sau 8 ore, depinde cat e de mare :)
Cartea de specialitate pe care nu trebuie sa o rateze nimeni
Am sa mentionez ceva dintre noile aparitii pentru ca, banuiesc, majoritatea a citit cartile de baza. Building a StoryBrand: Clarify Your Message So Customers Will Listen - Donald Miller. E o carte actuala, care vorbeste despre cum s-au schimbat perceptia, capacitatea de concentrare si, mai ales, nevoia de atentie asupra propriei persoane. Nu e tradusa inca la noi, dar poate fi gasita in orice suport (inclusiv audio) pe amazon.
Si o carte noua tradusa la noi - Arme matematice de distrugere de CATHY O'NEIL, EDITURA NEMIRA. Despre erorile algoritmilor in epoca big data. Nu va speriati de titlu, nu e cu foarte multa matematica, e cu povesti despre cazuri concrete in judecata algoritmica a incurcat decizii importante.
O carte care te-a frustrat
N-am :)
Cartea care (inca) iti inspira perfectiune :)
Middlesex – Jeffrey Eugenides (Polirom)
De fapt orice carte sau eseu al lui Eugenides. E briliant in scriere, e desavarsit. Ca sa va conving, iata un fragment scris “in revers” la sfarsitul primului capitol din Middlesex cand personajul principal isi prezinta radacinile.
"Eu atita stiu: in ciuda creierului meu androginizat, exista o circularitate feminina innascuta in povestea pe care vreau s-o spun. In orice istorie genetica de fapt. Sint ultima propozitie dintr-o fraza retorica, iar acea fraza incepe cu mult timp in urma, in alta limba, si trebuie sa o cititi de la inceput ca sa ajungeti pina la capat, cind apar eu.
Asadar, acum, ca m-am nascut, am sa derulez filmul inapoi, asa ca paturica mea roz zboara, leaganul isi ia talpasita, in vreme ce cordonul ombilical se lipeste la loc, iar eu tip, fiind supt inapoi intre picioarele mamei mele, care se face din nou foarte grasa. Si inca putin inapoi, cind o lingurita de argint se opreste din leganat si un termometru se intoarce in cutia lui de catifea. Sputnikul isi fugareste dira de fum pina cind intra la loc in rampa de lansare, iar poliomielita incepe sa bintuie. Apare o secventa scurta cu tatal meu la 20 de ani, in rol de clarinetist, cintind o piesa de Artie Shaw in receptorul unui telefon, apoi, dintr-o data, iata-l intr-o biserica, la 8 ani scandalizat de pretul luminarilor, si apoi bunicul meu isi dezlipeste prima bacnota de un dolar de pe o casa de marcat, in 1931.
Parasim de tot America; suntem in mijlocul oceanului si muzica din fundal suna caraghios, de-a-ndoaselea.
Apare un vapor si sus, pe punte, o barca de salvare se leagana ciudat, dar apoi vasul intra in port, cu pupa inainte, si suntem din nou pe uscat, unde filmul intra in bobina si o ia de la capat…"
Obiceiuri de lectura
Sunt organizata in lectura pentru ca scriu si despre carti pe blog, asa ca citesc mai mult decat media. Am si perioade (inainte de targurile de carte la care sunt invitata cateodata sa vorbesc la lansari) in care citesc intensiv. In 2017, inainte de Bookfest cu 2 saptamani, m-am trezit la 4 dimineata sa citesc tot ce aveam in plan pentru lansarile la care urma sa particip. Si am citit in fiecare zi 6-7 ore :)
Altfel, citesc cam o carte pe saptamana, uneori putin mai mult daca am nevoie de respectivele carti, in weekend cel mai adesea. Obisnuiesc sa ma trezesc la 6 – ca rutina zilnica -, iar in weekend imi rezerv 3-4 ore dimineata si citesc o carte cap coada.
Tabieturi
Citesc pe orice suport. Si cartea clasica si Kiddle, dar si pe telefon. Am aplicatiile in telefon si citesc oriunde. De anul trecut m-am imprietenit si cu audiobook-urile si in plimbarile mele lungi prin parc, obisnuiesc sa ascult cate un capitol.
Cumpar carti destul de multe, mai ales cartile care imi plac le cumpar in multe exemplare si le daruiesc. Altfel, sunt printre norocosii care primesc de la editurile din Romania noile aparitii ca sa le citesc si sa le fac recenzii.
Citesc cartile pana la sfarsit. Nu ma chinui, mi se pare normal sa le termin. Cel mult aman citirea pana la vacanta, dar nu exista f multe carti pe care sa nu le fi terminat. Imi spun ca nu pot sa judec o carte dupa un capitol sau trei. Mi se pare fair sa citesc pana la sfarsit ca sa inteleg ce a vrut sa faca autorul acolo.
Cum le alegi
Imi plac biografiile foarte mult (are Yrvin D. Yalom in Calatoria catre sine o teorie despre asta, e legata de nevoia de mentori:) ) si cartile care au legatura cu meseria mea. Comunicare.
Apoi am incredere in recomandarile editurilor. Ma cunosc editorii si daca unul dintre ei imi spune – te rog citeste asta – stiu ca va fi ceva care e important de citit.
Un alt factor de “influenta” e New York Times prin sectiunea sa de recomandari. Dar si recomandarile revistei TIME.
Cand vorbim de un autor care-mi place, stiu in general cand urmeaza sa publice o noua carte si, cel mai adesea, o comand in engleza cum apare.
Lista din 2018
Am citit in primele zile ale anului cartea lui Lanny J Davis – Crisis Tales.
Citisem chiar inainte de Craciun prima lui carte Truth to tell, despre crizele pe care le-a administrat in calitate de comunicator la Casa Alba in administratia Clinton (cu studio de caz pe Monica Lewinski) si, pentru ca este foarte actual in solutii si – pe alocuri – manipulari, am vrut sa citesc si cartea care vorbeste si despre alte crize de comunicare pe care le-a administrat.
Acum citesc Oare o sa zboare – Pat Flynn (Publica), o carte pentru viitorii antreprenori care este foarte interactiva. Fiecare capitol are exercitii – unele de coaching, altele aproape ca de terapie -, cartea are un site unde vezi filme aplicate pe fiecare capitol. S-ar putea ca aceasta sa fie una dintre directiile in care va merge publishingul de carte: un mix intre platforme online si offline.
De ce citesti
Ca sa devin un om mai bun. Nu neaparat mai destept, dar – sper – mai bun.