A terminat Comunicare si Relatii Publice la SNSPA, s-a re-orientat spre grafica, apoi catre fotografie. Iar fotografie, spre mancare. Si asa a ajuns la Pupilegustative. Ionela Stoica si-a dat demisia si a inceput sa experimenteze si cu fotografia si cu mancarea. Dupa 4 ani, bilantul suna bine: poate spune ca nu e chiar atat de greu.
Cerintele clientilor nu se mai rezuma la fotografii frumoase cu mancare intr-un mediu steril, perfect controlat si cu un plating desavarsit, oamenii vor povestea, vor sa fie implicati in atmosfera de la masa.
Ionela vorbeste despre trenduri, despre minimalism, natura si multele nuante dintre ele, despre "Perfectly imperfect", "Back to country", "Granny Chic" sau "Gorgeous Grey".
Grija la detalii si imagine le uram si noi, de maine, celor care s-au incumetat sa participe la Eden, la Cupa Marketerilor la Gatit. Pana atunci, sa ne antrenam pupilele si papilele:
Cum a inceput drumul culinar
Jack of all trades, master of none. Am terminat comunicare si relatii publice - S.N.S.P.A., mi-am dat rapid seama ca nu o sa fiu niciodata un P.R. bun asa ca m-am re-orientat catre grafica.
Apoi catre fotografie. Culinara. Si totul a inceput intr-un restaurant din Bucuresti unde trebuia sa le fac mai pe toate, promovare, grafica, fotografie. Din toate astea una a castigat: fotografia culinara.
Mi-am dat demisia si am inceput pur si simplu sa invat si sa experimentez.
Declicul
Am decis ca o abordare de genul "omul bun la toate" nu este o strategie buna pe termen lung, mai putin daca esti Elon Musk :)). Declicul a venit in momentul in care mi-am dat seama cat de mult timp imi petrec in fata calculatorului holbandu-ma la pozele altora. Si le-am luat rand pe rand.
Inceputul s-a petrecut pe www.milkandtoastandhoney.ro, blog culinar in care mi-am permis sa incep sa invat retete si mai ales sa le fotografiez.
Blogul a venit cu o sumedenie de beneficii, am cunoscut oameni cu aceeasi pasiune, lucrurile au inceput sa se aseze si mai ales mi-a permis sa gresesc. Pana cand mi-am luat inima in dinti si-am zis "Ionela, let's do this!" si asa s-a nascut portofoliul de pe www.pupilegustative.ro.
Temerile de inceput
Temerile la inceput sunt cele clasice: Oare fac ce trebuie? Dar sunt atatia mai buni care fac deja lucrul asta, mai are sens sa fie in lumea asta inca un fotograf culinar? Si da, are sens, pentru ca fiecare om are un fel de-a fi, are un stil si e loc sub soare pentru toti. First of all, am incercat sa-mi imaginez un "worst case scenario", apoi sa-mi dau seama ca este cam exagerat.
Da, lucrurile nu sunt usoare, frustrarile sunt destule si ele la inceput dar, daca ai in cap un action plan si incerci sa te tii de el si mai ales sa muncesti, cu indarjire, cu incapatanare, cu tot ce ai tu mai bun de dat lucrurile incep sa prinda contur.
Si acum dupa 4 ani de investit in mine si in ceea ce fac pot spune cu mandrie ca nu e chiar atat de greu.
Experienta in comunicare
Da cu siguranta! Fotografia culinara este un gen destul de specific care cere pasiune si o intelegere aprofundata a produsului, in care trebuie sa tii cont de culori, texturi, forme, care, corect folosite contribuie la reactia naturala de pofta, iar anii de comunicare m-au ajutat sa am o intelegere mai aprofundata a domeniului.
Cum si de unde ai invatat in noul domeniu
Sunt o persoana auto-didacta, internetul este plin de cursuri on-line, doar sa vrei. Dar dupa cursuri, totul tine de tine si de disponibilitatea pe care o ai, la care fireste se adauga cateva greseli si sesiuni de feedback din partea altora mai buni, lucruri care nu fac decat sa construiasca un fotograf mai bun.
Bilant
Partea buna este ca nu prea mai trebuie sa gatesc, o fac altii pentru mine. :)) Serios acum, am avut numai de castigat, de exemplu anul trecut am participat la Gourmet Festival la o expozitie foto powered by Electrolux, am cunoscut multi oameni din industrie foarte pasionati de ceea ce fac - si care ma inspira de fiecare data cand fac ceva nou, ceva interesant.
Partea rea, ceea ce este cam mult spus, este ca nu-mi place sa ma ocup de hartogaraie, facturi, chitante, contracte, treburi d-astea administrative, dar pentru asta exista contabili.
Planuri
Sa deschid un studio foto, ceea ce este in proportie de 90% gata. And then to make it work.
Targetul
Targetul sunt oamenii din industria de food - restaurante, agentiile de publicitate si nu in ultimul rand afaceri ce se invart in jurul mesei.
Obiceiurile
Cred ca este clara preocuparea oamenilor pentru mancare doar dupa invazia de poze cu mancare in social media, multitudinea blogurilor culinare si a emisiunilor T.V.cu specific culinar si a numarului mare de festivaluri.
Mi se pare ca bradurile din industria de food & bev cauta metode noi in a ajunge la consumator si asta se intampla fie prin implicarea si loializarea consumatorilor prin campanii interactive, fie prin implicarea bloggerilor culinari si a influencerilor din domeniu.
Cred ca riscul la care sunt supuse brandurile din cauza accesului facil la informatie le face sa realizeze faptul ca loialitatea fata de brand este mai fragila, si ca daca vor sa castige un loc la masa trebuie sa-l merite.
Din punctul de vedere al fotografului de food cerintele clientilor nu se mai rezuma la fotografii frumoase cu mancare intr-un mediu steril, perfect controlat si cu un plating desavarsit, oamenii vor povestea, vor sa fie implicati in atmosfera de la masa.
Iar ca si trenduri in fotografia culinara sunt cateva stiluri care au prins foarte bine la public cum ar fi: "Perfectly imperfect", "Back to country", "Granny Chic" sau "Gorgeous Grey" prezentate cu propsuri vechi, farfurii de email, boluri de lemn, farfurii artizanale din ceramica si fundaluri din piatra sau lemn.
Naturalismul asta nu este prezent doar in fotografiile cu mancare ci si in abordarea unor restaurante care vin cu propuneri de meniu care se bazeaza pe productia locala si sezoniera de ingrediente, farm-to-table, aspect care se combina cu designul locului.
Trenduri
Unul din trendurile importante si bune din ultimul timp se leaga si de modificarile legislatiei in ceea ce priveste risipa de mancare, sustinerea producatorilor autohtoni si as spune si produsele locale, ceva ce este normal in afara, dar care sper sa ajunga si la noi o filozofie de viata.
Un alt trend cu avant, chiar de cativa ani este cel al produselor BIO care nu pare sa dispara din lupta asta a prezentei la raft, ci din contra. Desi cred ca toate trendurile astea mi se pare ca variaza in functie de publicul catre care te adresezi.
Cat despre viitor, cu siguranta urmeaza un alt trend, si eu acum as paria pe minimalism... in viata, in farfurie, in general.
Promovarea
Cel mai mult ma bazez pe promovarea de tip word of mouth care mi se pare foarte rewarding, desi poate nu este cea mai eficienta.
Cat despre online consider ca portofoliul este cartea mea de vizita, dar o fac si pe Facebook sau Instagram, insa fara sa urmez un plan post. Daca este ceva de care eu sunt multumita, cu siguranta o ajunga si acolo.
Dar n-o fac doar ca sa fiu prezenta. Vreau sa fiu in primul rand relevanta si n-o sa postez niciodata doar pentru ca primesc notificari de la Facebook ca n-am mai postat de ceva timp.