[Scriitorii de TV] Octav Gheorghe: Incerc, inaintea filmarii, o repetitie de text cu actorii. Constat ca suna oribil si ma apuc sa rescriu. Tot. Cu 3 minute inainte de filmare

[Scriitorii de TV] Octav Gheorghe: Incerc, inaintea filmarii, o repetitie de text cu actorii. Constat ca suna oribil si ma apuc sa rescriu. Tot. Cu 3 minute inainte de filmare

20 de ani s-a ocupat cu publicitatea. Un scurt moment de ezitare, dupa cum il numeste Octav Gheorghe, intre o copilarie initiata in activitati dramaturgice, o adolescenta pe platourile de filmare si prezentul in care scrie scenarii de filme ("The Wanderers", care e in post-productie) si TV ("Mondenii", "Deschide ochii", "Sunt celebru, scoate-ma de aici", "Ai Nostri"), mailuri monumentale catre diversi furnizori de telefonie mobila, electricitate sau gaze, o piesa de teatru cu final intarziat si (am auzit noi) nuvele.

Se intampla sa si regizeze. De exemplu, doua episoade (pe care le-a si scris) din "Ai Nostri", serial care a debutat recent pe ProTV. 

Ce am aflat din interviul de mai jos:

  • Il enerveaza totul, fara exceptie.
  • Scrie oriunde si oricand, fara mofturi.
  • Viseaza sa fuga de acasa si sa se inchida trei zile intr-o camera de hotel, unde sa dezlantuie cea mai cumplita orgie TV.
  • I-a placut "Legion".
  • Nu poate sa se uite pe ecran la ceea ce a scris. Niciodata. E tortura suprema - ar schimba absolut tot .

 Dar mai bine cititi-l pe indelete.

 

Primul scenariu

Am debutat la o varsta frageda; sase anisori. Precocitatea mea s-a revarsat asupra unor ample subiecte istorice, pe care le-am maltratat prin punerea in scena.

Astfel, in anii care au urmat, am exasperat atat un grup de parinti - altminteri cumsecade, cat si pe odrasele lor, carora le-am exploatat firavele calitati actoricesti.

Aventura teatrala s-a sfarsit, vag tragic, atunci cand un interpret, daca nu ma insel al rolului Richard Inima de Leu, si-a spart ochelarii in ciocanul de batut snitele manuit inabil de catre Robin Hood. Din acel moment, am fost scos in afara activitatii dramaturgice, fiind catalogat drept bezmetic.

 

Cum ai ajuns sa scrii scenarii pentru TV

Mi-am dorit dintotdeauna sa scriu pentru TV. Am crescut pe platouri de filmare, iar adolescenta mi-am petrecut-o in postura de sclav, carand trepiede, schimband obiective, incarcand pelicula si lundu-mi suturi in cur de la regizori si operatori. Sunt experiente care n-au putut decat sa-mi consolideze respectul pentru aceasta meserie.

Am ezitat insa sa ma apuc serios de TV & film, avand mari indoieli ca sunt in stare. Scurtul moment de ezitare a durat 20 de ani, timp in care m-am delectat cu advertisingul.

Dupa ce nu m-am mai delectat, am reconsiderat.

 

Etapele unui scenariu TV

[Cu cine discuti, initial, directiile de pornire? Cat de importanta e colaborarea cu regizorul, actorii si producatorul?]

Toate aceste intrebari implica raspunsuri atat de diverse, elaborate si tehnice, incat conduc inevitabil spre plictiseala. Sau, mai cumplit, spre intelepciune, lucru de care ma feresc ca de dracu'.

In mare, e un conglomerat de noroc chior, abilitate si multa negociere. Negociere, pe care in postura de scenarist, o pierzi cu regularitate. Dar o faci, de dragul tenisului.

 

Cel mai important lucru 

Probabil, "publicul, acest necunoscut".

Avem un public greu previzibil, care migreaza fara remuscari de la "Romania, te iubesc!", catre o inmormantare transmisa live sau de la un film decent, spre Capatos.

Research-ul nefiind o practica uzuala, ajungi sa scrii "in blind", intuitiv, intrebandu-te daca ai nimerit-o de data asta. Orbecai, sperand ca publicul va intelege, se va atasa, va fi emotionat, va rade si va vrea sa vada urmarea.

Uneori, se intampla sa aiba succes, deci, iata un moment propice pentru a emite grandiosul: "V-am spus eu!".

Iar daca nu are succes, oricand poti sa dai vina pe regizor, "un dobitoc". Deci, e OK, iesi bine oricum.

 

Ce nu stiu (sau nu banuiesc) oamenii 

Oamenii nu stiu ca dupa ce scriu 10 pagini, sunt atat de epuizat, incat simt ca m-au calcat in picioare de toate echipele participante la "Turneul Celor Sase Natiuni".

Sunt convins ca asta e un detaliu atat de pasionant, incat ii va face sa suspine pe multi dintre cititorii vostri.

 

Ce te enerveaza

Ma enerveaza totul, fara exceptii.

 

Tabieturi de scris

Scriu oriunde si oricand*, fara mofturi. Singurul lucru care imi poate opri aplombul e un radio pus pe Zu.

(* asta se intampla doar daca scap de blocaje si de o lene coplesitoare, ambele trairi mentionate fiind aproape permanente).

 

Proiectul cu cele mai multe nopti albe

Probabil, filmul "The Wanderers" (aflat acum in postproductie). Cred ca am epuizat toate posibilitatile de revizii ale bietului Final Draft.

 

Feedback-ul 

Spre deosebire de fotbal si publicitate, unde toata lumea are o parere, din fericire, la evaluarea unui scenariu sunt invitati doar producatorul si regizorul.

Feedback-ul incepe de obicei cu "e foarte misto". Asta e un semn evident ca va trebui rescris tot.

Am fost norocos la ultimele joburi; am lucrat cu parteneri inteligenti, educati, pasionati si toleranti. Am negociat si am modificat intens, dar imi place sa cred ca a fost in folosul proiectelor.

 

Pe platoul de filmare

Merg de fiecare data. Acolo se intampla toata actiunea si e pacat s-o ratez. Alternativa ar fi sa stau intr-o camaruta, cu un computer in fata si sa scriu 8 ore. Pe bune?

Pe platou incerc sa ma fac util - desi, sa fim cinstiti, n-am nicio utilitate. Ca sa fentez impostura, uneori pozez intr-un ganditor profund, preocupat de concepte inalte. ("Il vezi pe ala inalt, cocosat si cu barba? E scenaristul. Pare preocupat de subiecte profunde.")

Alteori, ma straduiesc sa raspund corect unor intrebari absolut pertinente puse de catre script supervisor. Intrucat nu stiu mai niciodata raspunsurile, afisez o iritare suverana, aflata deasupra unor chestiuni vulgare, precum continuitatea si logica.

Incerc, inaintea filmarii secventelor, o repetitie de text cu actorii. Constat ca suna oribil si ma apuc sa rescriu. Tot. Asta cu 3 minute inainte de filmare. Deci, generez disperare.

La "Ai Nostri"* merg cu atat mai mult, caci am ocazia sa regizez doua dintre episoadele pe care le-am scris. Se spune ca e recomandat sa fii pe platou atunci cand regizezi.

(* "Ai Nostri" zic ca trebuie vazut si pentru distributia exceptionala. Teo Corban e urias, Emilia Popescu e minunata, Gabi Popescu e geniu comic, Ticu Puscasu e adorabil, iar Horatiu Malaele e Horatiu Malaele. Cristina Mihailescu, Adelaida Perjoiu, Letitia Vladescu, Vlad Logigan, Andrei Hutuleac, Marin Grigore sunt OK. Ma rog, depinde de gusturi...).

 

Rezultatul final

Nu pot sa privesc pe ecran ceea ce am scris. Niciodata. E tortura suprema. As schimba absolut tot si ma enerveaza orice virgulita.

Daca sunt constrans, din politete fata de regizor si de producator, sa particip la o proiectie publica, timp de doua ore enumar in gand toate componentele de la "Parliament Funkadelic", mormai versurile de la "Shut Up" - Stormzy si imi rup un deget.

 

Scenariile de TV din Romania

In primul rand, le lipseste prezenta. Nu prea exista. Sau sunt prea putine ca sa constituie o categorie consistenta.

Cred ca trebuie sa salutam excelenta munca facuta de Mimi Branescu pentru "Las Fierbinti" si remarcabilul efort HBO, "Umbre".

Si cred ca ar trebui incercate mai multe serii, genuri diverse, un strop mai acordate stilistic la ceea ce se intampla in lume. Apetitul publicului pentru "fictiunea romaneasca TV" nu poate creste decat daca ii arati cateva mostre.

 

Clisee

Cand ai un numar de seriale care pot fi numarate pe degetele de la mana unui strungar cu multiple accidente de munca, poate ca e hazardat sa vorbesti despre stereotipuri si clisee.

 

Ce serial te-a impresionat recent

"Legion". Pentru curajul dement al lui Noah Hawley si al broadcasterului FX de a pune pe TV o poveste inovatoare, total nonlineara si absolut nebuneasca. Ma intreb de cate ori o fi auzit saracul om: "Da' nu se intelege povestea!!!".

 

Binge watching

Aici e un punct nevralgic. N-am cum, nu gasesc timp. Fantasma mea secreta, e sa-mi mint familia, sa fug de acasa si sa ma inchid trei zile intr-o camera de hotel, unde sa dezlantui cea mai cumplita orgie TV. Am multe pete negre in trecut; sunt doua episoade din "The Wire" pe care le-am sarit, n-am vazut nimic din "Rectify" si mint cand spun c-am vazut "Borgen". Nu pot sa traiesc asa.

Dar, vad cate un episod pe seara. OK, am mai cuplat si cate un "Veep" cu "Silicon Valley". In total, vreo 400 de episoade pe an. Asta inseamna, in mare, cam 40 de seriale. Sunt oarecum multumit, dar se poate si mai bine.

 

Ce scrii cand nu scrii scenarii de TV

Scriu o piesa de teatru pe care nu reusesc s-o termin. Mai scriu mailuri monumentale si imposibil de acide, catre diversi furnizori de telefonie mobila, electricitate sau gaze, pe toti suspectandu-i de practici diavolesti. Da, sunt genul acela de psihopat.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Companii

Subiecte

Sectiune



Branded


Related