Aflate la limita dintre produse alimentare si medicamente, suplimentele alimentare reprezinta la nivel mondial, speranta multor oameni pentru mentinerea sanatatii, pentru promovarea cresterii si dezvoltarii organismului. O parte semnificativa dintre acestia decid insa sa consume aceste produse fara o recomandare a medicului sau a farmacistului care ar tine cont de nevoile si eventualele carente ale fiecarui organism. Mai mult decat atat, aceste persoane nu iau in considerare nici cele indicate pe etichetele suplimentelor alimentare, ci doar publicitatea care se face acestor produse.
In aceste conditii, la nivelul Uniunii Europene au fost stabilite reguli pentru comercializarea si publicitatea suplimentelor alimentare. Reguli similare au fost stabilite si in state din afara Uniunii Europene (de exemplu, Statele Unite ale Americii).
Un consum semnificativ de suplimente alimentare se manifesta si la nivelul Romaniei.
Astfel, piata romaneasca de suplimente alimentare, estimata in 2015 la 220 de milioane de euro, este intr-o continua crestere.
In conditiile in care multi romani practica automedicatia, consumul unor suplimente alimentare fara o recomandare a medicului sau farmacistului pare a fi o problema minora. In realitate, medicii semnaleaza ca a completa aportul anumitor nutrienti prin suplimentele alimentare poate avea consecinte grave, putand conduce chiar la generarea unor boli incurabile.
In acest context, la fel ca in alte state, in Romania suplimentele alimentare au fost definite ca fiind produse alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala, sunt surse concentrate de nutrienti (vitamine si minerale) sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic, separat ori in combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi capsule, pastile, tablete, pilule si alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme asemanatoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile.
In plus, a fost implementata o legislatie cu privire la etichetarea si publicitatea acestor produse.
De asemenea, Patronatul Roman al Industriei Suplimentelor Alimentare a dezvoltat bune practici in etichetarea si publicitatea suplimentelor alimentare.
Reguli generale de publicitate a suplimentelor alimentare
Publicitatea suplimentelor alimentare trebuie sa respecte anumite conditii: sa nu incurajeze consumul excesiv de suplimente alimentare, sa nu sugereze renuntarea la consumul de fructe, legume sau alimente naturale si sa respecte dispozitiile privind mentiunile nutritionale si de sanatate inscrise pe suplimentele alimentare.
In plus, reclama nu trebuie sa atribuie suplimentelor alimentare proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane ori sa faca referire la astfel de proprietati, publicitatea suplimentului alimentar trebuie sa fie reala, sa nu induca in eroare consumatorul, iar calitatile produsului trebuie sa fie prezentate conform compozitiei produsului.
Reclama suplimentelor alimentare nu trebuie sa includa afirmatii directe sau care sa induca ideea ca un regim alimentar variat si echilibrat nu poate asigura cantitati adecvate de nutrienti in general.
Conform bunelor practici de publicitate a suplimentelor alimentare, publicitatea trebuie sa nu denigreze sau sa nu atace alte produse, bunuri sau servicii, sa nu denigreze medicina traditionala sau medicamentele alopate si nu trebuie sa sugereze ca starea de sanatate poate fi afectata daca nu se consuma asemenea produse. De asemenea, publicitatea nu trebuie sa sugereze ca efectele administrarii unui supliment alimentar sunt garantate sau ca administrarea acestuia nu este insotita de efecte secundare. Suplimentele alimentare nu trebuie sa fie prezentate ca fiind pentru uz medical.
O atentie sporita trebuie sa se acorde termenilor utilizati in reclamele pentru suplimentele alimentare. Astfel, nu trebuie folosite cuvinte precum „magic”, „mistic”, „miraculos”, „produs minune”, „produs unic”, precum si sinonime ale acestora. Termenul „natural” sau alti termeni similari pot fi folositi numai cu referire la ingredientele care sunt cu adevarat naturale, iar termenul „nou” nu poate fi utilizat in reclama pentru o perioada mai mare de un an de la introducerea suplimentului alimentar pe piata. Toate comparatiile trebuie sa fie echilibrate, echitabile si argumentate, fara a discredita un produs concurent, un ingredient sau un tratament.
Indiferent de mediul in care se realizeaza, publicitatea suplimentelor alimentare este permisa numai dupa avizarea continutului materialului publicitar de catre Autoritatea de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii Publice.
Incalcarea acestor reguli poate conduce la aplicarea unor amenzi de pana la 30.000 lei, cu exceptia cazului in care au fost incalcate reguli privind publicitatea suplimentelor alimentare in domeniul audiovizual, pentru care exista alte sanctiuni mai dure pe care le vom mentiona mai jos.
Reguli privind publicitatea suplimentelor alimentare in domeniul audiovizual
In ceea ce priveste publicitatea suplimentelor alimentare in domeniul audiovizual, aceasta trebuie sa respecte atat regulile mentionate mai sus, cat si alte reguli specifice. In acest sens, publicitatea si teleshoppingul la suplimentele alimentare vor include in mod obligatoriu avertizarea: „Acesta este un supliment alimentar. Cititi cu atentie prospectul/ informatiile de pe ambalaj”.
Durata acestei avertizari trebuie sa fie de minim trei secunde si trebuie sa fie difuzata la sfarsitul spotului publicitar; pe posturile de televiziune avertizarea va fi prezentata atat sonor, cat si vizual. Prezentarea vizuala se va realiza in mod static, lizibil si pe o durata suficienta, dimensiunea caracterelor fiind de minimum 17 puncte in format SD, respectiv 32 puncte in format HD si trebuie sa fie redata la o viteza normala de citire.
Este interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping pentru suplimente alimentare prezentate sau recomandate de personalitati ale vietii publice, culturale, stiintifice, sportive ori de alte persoane, care, datorita celebritatii lor, pot incuraja oamenii sa consume aceste produse.
De asemenea, este interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping in care medici sau farmacisti recomanda ori avizeaza suplimente alimentare, precum si difuzarea de prezentari care contin recomandari ori avize ale asociatiilor medicale pentru publicitate si teleshopping referitor la suplimente alimentare.
Nu in ultimul rand, este interzisa difuzarea de publicitate pentru suplimente alimentare in emisiuni destinate minorilor ori in pauzele publicitare care preceda sau urmeaza unor astfel de emisiuni, iar producatorii si distribuitorii de produse si tratamente medicale sau suplimente alimentare nu pot sponsoriza programele ori emisiunile destinate minorilor.
Incalcarea acestor reguli poate conduce la aplicarea unor amenzi de pana la 100.000 lei.
Reguli de publicitate a suplimentelor alimentare in mediul online
In ultima perioada se remarca o mediatizare intensa a suplimentelor alimentare in mediul online, fie prin publicitatea pentru acestea, fie prin oferirea lor spre comercializare. Legea romana cuprinde dispozitii clare cu privire la publicitatea suplimentelor alimentare, in general si in mediul audiovizual, in special. Aceasta nu include insa nicio prevedere speciala cu privire la publicitatea acestei categorii de produse in mediul online. In plus, nu exista nici recomandari cu privire la publicitatea in acest mediu din partea Patronatului Roman al Industriei Suplimentelor Alimentare.
In acest context, publicitatea pentru suplimentele alimentare in mediul online va trebui sa se supuna regulilor generale cu privire la publicitatea acestor produse.
---------------------
Cristina Randjak, Avocat senior coordonator si Andrada Popescu, Avocat fac parte din echipa firmei de avocati bpv Grigorescu Stefanica.
Cateva resurse:
Decizia CNA nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual
-extras-
