Ciudat, nu?, cum ceea ce face publicitatea, desface tot ea. Dupa atata timp in care brandurile au construit sarbatori, transformandu-le in altare de bomboane si sentimente pre-fabricate, vin acum sa ne spuna ca, hmmm, adevarul nu e tocmai asta.
Parca mai acut ca in altii ani, reclamele de Sf. Valentin au cotit-o abrupt, in 2017, inspre singuratate, tristete, adevaruri incomode. Cateva exemple de care am scris zilele acestea, aici, aici si aici. Ce sa mai? Dupa ce construiesc irealitati, creativii vin sa ne spuna ce se intampla in spatele lor.
Situatia devine un pic derutanta, dar directia pare buna. Sa mergem inspre inima nefericirii omenesti si sa luam cu noi, acolo, tricouri, ciocolata, carduri si supermarketuri.
Dragostea nu e eterna, ne spun finlandezii, dar in ceea ce ii priveste, nu ii suspectam de schimbari bruste de perspectiva. Reclama pentru Instrumentarium, realizata de Cassius Helsinki, e simpatica si amuzanta, chiar daca vorbeste despre batraneti si neintelegeri.
