[Diaspora Times] Plecat clandestin din tara, fondat grup editorial romanesc. Povestea lui Sorin Cehan

Seria noastra despre cum se face presa in afara Romaniei ajunge si la "Stranieri in Italia". Iar daca gandul tocmai v-a fugit la Mutu sau Tatarusanu, chemati-l inapoi, ca nu e vorba despre fotbal, ci despre un grup editorial. Care nu demult cuprindea 12 publicatii in print, in 12 limbi diferite. Inclusiv urdu si punjaba.

Printre aceste publicatii se afla si Ziarul Romanesc Germania, un bilunar care, asa cum ii spune si numele, vine sa informeze diaspora din Germania. Insa decat sa vorbeasca doar despre un singur ziar, Sorin Cehan, coordonatorul proiectului, ne-a povestit mai jos despre toate publicatiile romanesti care fac parte din grup:

Doua saptamanale print in Italia, unul in UK si un bilunar in Germania, cu un tiraj fiecare de circa 10.000 de exemplare pe saptamana, si trei website-uri, in Italia, UK si Germania.

Background

Am plecat din Romania in 1992, fara viza, clandestin, cu granite trecute noaptea si multe riscuri si emotii. Cei care pleaca acum cu cartea de identitate in buzunar nu au cum sa stie ce insemna pe atunci sa pleci. Dupa cativa ani m-am intors in Romania si la un moment dat am avut sansa sa scriu la Evenimentul Zilei, ca jurnalist de investigatii.

Am decis, dupa o perioada, sa ma intorc in Italia si tot sansa a facut sa vad la un chiosc de ziare din Roma un ziar lunar pentru romani, Gazeta Romaneasca, care merita imbunatatit. Asa am ajuns sa ma ocup de publicatia devenita ulterior cea mai cunoscuta din diaspora. Era anul 2002.

Scurt istoric

”Gazeta” face parte din publicatiile grupului editorial „Stranieri in Italia”, din Roma, care avea la un moment dat 12 titluri in tot atatea limbi, de la poloneza, albaneza, ucraineana, spaniola pana la urdu sau punjaba.

Toate publicatiile au fost dublate, apoi, de website-urile corespondente, iar activitatea grupului s-a extins si consolidat. Gazeta a devenit saptamanal si a aparut oglinda online, gazetaromaneasca.com, site-ul cu cea mai mare audienta, acum, din diaspora romaneasca.

A urmat aparitia unui alt saptamanal free press, Ziarul Romanesc, distribuit in centrele de intalnire ale comunitatii din Italia. Extinderea a continuat in Marea Britanie, in 2008, cu „Ziarul Romanesc Weekly” si corespondentul online ziarulromanesc.net. Ulterioara extindere s-a produs in Germania, in 2013, cu „Ziarul Romanesc Germania”, bilunar free press, si cu site-ul ziarulromanesc.de

Cei care pleaca intr-o tara straina au o nevoie acuta de informatii. Italia din anii 2000 era plina de romani clandestini si chiar atunci a aparut o lege care le permitea sa obtina documente de sedere, legea Bossi-Fini, asa numita „Sanatoria”, prin care sute de mii de imigranti au iesit din clandestinitate. Ziarul a oferit atunci informatii esentiale legate de acest proces. In acel context s-a lansat.

Semnalmentele publicatiilor

Cum explicam mai sus, doua saptamanale print in Italia, unul in UK si un bilunar in Germania, cu un tiraj fiecare de circa 10.000 de exemplare pe saptamana, si trei website-uri, in Italia, UK si Germania.

Redactiile

Exista un jurnalist responsabil pe fiecare tara. Mircea Maer la Londra, Andi Radiu in Italia, Roxana Popa se ocupa de Germania, Gabriela Iordan urmareste actualitatea din Romania, iar Catalina Paun se ocupa de grafica.

O contributie importanta la vizibilitatea online o aduce Liana Mogos. Ne bazam foarte mult si pe jurnalisti din reteaua UJRP (Uniunea Jurnalistilor Romani de Pretutindeni) din Austria - Ionica Armanca si Laura Hant, Spania - Violeta Niculescu, Canada - Cristina Sofronie si altii.

Munca voastra

Subiectele se aleg singure, daca se poate spune, regulile jurnalismului sunt valabile si in diaspora. Faptul iesit din comun este semnalul. Nu intotdeauna subiectul trebuie sa priveasca un roman din strainatate, dar de multe ori este un criteriu.

Oameni cu realizari, cu afaceri, participarea romanilor la viata politica, locala si romaneasca, dar si cronica neagra, mereu abundenta. O parte mereu importanta este cea a legaturii de suflet cu patria, cu istorii personale de emigratie, cu permanenta comparatie dintre aici si acolo. In plus, am oferit mereu spatiu celor care au ceva de spus in comunitate, lideri de opinie sau militanti in asociatii.

Provocari

Sunt provocari cu care se intalneste presa scrisa in general, concurenta internetului, care ofera publicitate la pret derizoriu, a Facebook-ului, care consuma timpul din ce in ce mai putin al cititorilor.

In urma nu cu multi ani, Romania era foarte departe. Internetul nu exista, un ziar vechi de o luna era citit din scoarta in scoarta. Setea de informatie era imensa. Acum stirile din Romania sunt in direct in orice colt al lumii. Selectia si prezentarea stirilor din comunitatile locale raman atuurile noastre.

Colaboratorii de calitate si credibilitatea, greu de castigat, contribuie la stabilitatea acestor publicatii. In diaspora au aparut si au disparut sute de publicatii, mediul online a accentuat aceasta miscare, de aceea consider o mare performanta, aproape un miracol faptul ca publicam presa de calitate pe hartie, iar online avem o buna audienta.

Promovarea

Stirile bune si exclusive promoveaza cel mai bine publicatiile. Zilnic, insa, suntem prezenti pe retelele sociale, fara de care acum nu mai existi. Tabloidizarea nu functioneaza.

Audienta

Publicul nostru e, in general, format din oameni plecati de mult din Romania, interesati de statutul lor in tara gazda, fara sa uite de viata din tara de origine. Este tipul de cititor care are constiinta propriei pozitii si ii pasa de ce se intampla in jur. Oameni care au un loc de munca stabil, o locuinta stabila, familie si timp liber, o „clasa medie” a diasporei.

Exista mult potential de crestere a audientei in diaspora, modernizam in acest moment site-urile pentru optimizarea vizualizarii pe smartphone si largim baza de colaboratori.

Surse de finantare

Singura sursa de finantare a fost publicitatea si, in privinta Gazetei Romanesti din Italia, vanzarile si abonamentele. O parte din costuri se acopera din vanzari. Nu am accesat niciodata fonduri publice, nici in Italia, nici in Romania.

Online apar multe variante de monetizare, de la Google Ads pana la bannere cu plata, insa incasarile online nu acopera, la momentul actual, costurile unei redactii de calitate.