[Hai cu civismul] Matei David, Cișmicivic: O asociere informală de cetățeni nu există din perspectiva Primăriei, deși sunt aproape 7 ani de când există grupuri de inițiativă civică în București

Zece pentru zona Cișmigiu, așa s-ar concretiza ideea din spatele Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu. Nu vor prea tare sa iasă-n față, dar trei dintre ei, Alex Oprița, Matei David și Ioana Pădure, au acceptat să dea mai multe detalii despre ce i-a coagulat ca grup și ce își propun să facă în continuare.

Grupul pregătește o acțiune de pictare pe data de 23 octombrie. Fondurile pentru materiale vin dintr-un microgrant al ARCUB, iar Asociația de Proprietari ai Blocului Liric susțin și ei inițiativa și au ajutat la reparațiile necesare pentru zidul, aflat între curțile interioare a două blocuri. 

Cât a pregătit evenimentul, Alex s-a lovit și de un lucru surprinzător: deși de aproape 10 ani în București apar din ce în ce mai multe grupuri civice, Primăria încă nu recunoaște asociațiile informale.

Prin ce alte peripeții au trecut ca să transforme Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu în ceva mai mult decât un grup de Facebook ne spun cei trei mai jos:

Inițiatorii

Alex Opriţa: Nu dorim să accentuăm ideea de membri fondatori sau de ierarhie în grup, ci dimpotrivă, vrem să dăm naştere unui organism viu care să nu depindă de o singură persoană şi să permită oricui să se exprime şi să se implice pentru o cauză în care crede, având sprijinul comunităţii în acest sens. Ideal ar fi ca, pentru a trăi într-o lume mai bună, fiecare dintre noi să dea naştere unui proiect benefic pentru societate, eliminând bucată cu bucată frustrările pe care locuirea în mediul urban contemporan le generează.

Dincolo de orice barieră pe care pregătirea profesională o poate ridica în asumarea unor sarcini în cadrul unui proiect, suntem arhitecţi, ingineri, manageri, fotografi, economişti, artişti, muzicieni, dar şi puţin visători.

Evenimentul care a pornit totul

Alex Opriţa: Matei a mai colaborat cu alte grupuri de iniţiativă civică prin Asociaţia Basar şi CeRe, iar în mare parte ne-am bazat pe experienţa lui în ceea ce înseamnă proiectele de infrastructură comunitară pentru formarea şi organizarea grupului. Experienţa ne spune că, din păcate, este nevoie de un eveniment negativ pentru a atrage atenţia oamenilor asupra unor mişcări de iniţiativă civică.

Aşadar, deşi aveam o lună de la infiinţarea grupului pe Facebook şi afişe lipite la intrarea în bloc, lumea nu prea s-a înghesuit să ni se alăture până când nu am rămas fără gaze şi apă caldă pentru o săptămână. Treptat, însă, am reuşit să spargem carapacea vecinilor, iar momentul cheie a fost decizia de a aplica la microgranturile “Generator de proiecte comunitare la firul ierbii” din cadrul cadidaturii Bucureşti 2021_Oraşul In-Vizibil.

Cum ați convins locuitorii să vi se alăture?

Alex Opriţa: Ştiam că nu va fi uşor să o pornim, dar în acelaşi timp existenţa altor grupuri de iniţiativă civică în Bucureşti ne-a dat încredere. Ideea de la care am plecat este să facem oamenii să conştientizeze că avem o serie de nemulţumiri în comun şi opţiunea de a ne implica pentru rezolvarea lor, sau alternativa de a aştepta la infinit să vină “cineva” să le rezolve (a.k.a. primăria, în cazul de faţă).

Trebuie să recunosc că ne-am chinuit destul de mult să atragem persoane cu adevărat active în echipă şi că încă lucrăm la acest capitol, porţile fiind deschise oricui vrea să se implice. De altfel, am descoperit că de la a avea susţinerea comunităţii până la a mobiliza oamenii ca efectiv să îşi asume o acţiune donând din timpul şi energia lor e cale lungă şi ţine de disponibilitatea fiecăruia de a-şi asuma o cauză. În momentul de faţă în echipa de implementare a proiectului suntem 10 persoane.

Comunicarea cu grupul

Alex Opriţa: La început comunicarea se făcea strict prin intermediul grupului de Facebook. Pe măsură ce am ajuns să ne cunoaştem mai bine, să participăm la workshopuri împreună şi să dăm naştere proiectului “Pictăm zidul dintre oameni”, am trecut la întâlnirile de grup la o bere/un ceai în care discutam aspecte care ţineau de implementarea proiectului sau organizarea muncii în echipă.

Inutil să spun că în cele din urmă ajungeam să divagăm şi să discutăm despre cu totul alte subiecte, însă farmecul unui grup de iniţiativă civică transcende partea funcţională, strict legată de problemele ţintite, pentru a construi o comunitate mai unită, în care oamenii se cunosc între ei, se salută, îşi zâmbesc, crează o memorie colectivă pozitivă.

Naming și identitate vizuală

Ioana Pădure: Denumirea a apărut într-un mod natural, fiind legată de localizarea (geografică) şi de intenţiile grupului. Identitatea vizuală a avut în vedere un concept similar: ideea de comunitate suprapusă peste simbolizarea parcului, a naturii pentru a face trimitere la Grădina Cişmigiu. E simplu: copac+oameni → oamenii-copac.

Primele acțiuni ale grupului

Alex Opriţa: Încă încercăm să ne facem vocea auzită, fiind la prima acţiune majoră organizată. De altfel unul dintre obiectivele proiectului “Pictăm zidul dintre oameni” este extinderea grupului de iniţiativă civică format în blocul nostru pe întreaga zonă adiacentă Grădinii Cişmigiu cu scopul de atrage noi membri.

Suntem conştienţi că un grup mai mare implică o responsabilitate pe masură, însă problemele locuirii în această zonă sunt, în general, comune pentru toţi vecinii, iar soluţionarea lor presupune susţinerea întregii comunităţi în dialogul cu autorităţile administrative.

Provocările comunicării cu autoritățile

Matei David: Cred că problema comunicării este în ambele părți: la administațiile publice, dar și la cetățeni. Este una dinte moștenirile din perioada comunistă. Aparatul public este pur politic și funcționează cel mult pe speculă imediată, în niciun caz pe o strategie menită să adreseze nevoile locuitorilor.

Problema comunicării apare când locuitorii se coaguează și doresc să interacționeze cu autoritatea publică. Acesta din urmă nu dispune de instrumente (legale, administrative) pentru a îngloba cetățenii în prcesul pe care-l derulează.  Progresele se fac prin amabilitatea și simțul civic al puținilor funcționari care chiar își înțeleg rolul și nu de puține ori fiind îngreunate de majoritatea funcționarilor publici care nu au nimic în comun cu postul pe care-l ocupă.

Prima noastră experiență cu Primăria este și singura pentru că suntem la început, dar nu este lipsită de ”sughițurile” descrise mai sus: am fost să anunț primăria despre desfășurarea evenimentului ”Pictăm zidul dintre oameni” pe domeniul public și la registratură am fost nevoit să înregistrez o acțiune colectivă (desfășurată de un grup de cetățeni fără personalitate juridică) în nume propriu (ca persoană fizică).

O asociere înformală de cetățeni nu există din perspectiva Primăriei, deși sunt aproape 7 ani de când există grupuri de inițiativă civică în București. Rezolvarea a fost un compromis, asumându-mi calitatea de organizator și pe cea de responsabil deși noi vom avea o acțiune de grup.

Există totuși semne ale unui progres chiar prin faptul că ARCUB, prin programul Generator, a facilitat pentru prima dată distribuția de fonduri publice către grupuri de inițiativă civică fără personalitate juridică.

Mecanisme de advocacy

Matei David: Grupul este la început și suntem în plin proces de activare a spiritului civic. Acesta este și scopul evenimentului ”Pictăm zidul dintre oameni”, primul pe care-l organizăm. Pentru a putea adresa probleme pe care Primăria nu poate, nu știe sau nu vrea să le rezolve avem nevoie de o masă critică care poate pune suficientă presiune pe aceasta. Este normal ca orice interacțiune să înceapă prin instumentele  instituționale (cereri, audiențe, petiții), dar în lipsa unui interes real din partea autorităților, soluționările sunt fie superficiale, fie se pierd în hățișul birocaric.

Contribuie mult și faptul că suntem obișnuiți să cerem rezolvări ale problemelor unor instituții care nu au resurse (nu neapărat financiare, ci mai degrabă umane și de know-how) și aici intervine un grup de  INIȚIATIVĂ  civică să medieze aceste lipsuri printr-un spirit proactiv. Asta înseamnă că ne prezentăm ca parteneri de dialog și că suntem dispuși să conlucrăm spre rezolvarea problemelor. Astfel vom încerca să  facilităm un alt mod  de asumare a spațiului public atât pentru cetățeni cât și pentru cei care-l administrează.

Promovare

Alex Opriţa: Toţi cei care vor să ni se alăture ne găsesc pe facebook, la pagina Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu, sau la adresa de mail [email protected]. Evenimentul pe care îl vom organiza pe 23 octombrie în curtea blocului Liric constitutie o bună oportunitate pentru a ne cunoaşte în persoană.

Surse de finanțare

Alex Opriţa: Prin intermediul micrograntului Generator am reuşit să obţinem finanţare de la ARCUB  pentru organizarea acţiunii din 23 octombrie, iar Asociaţia de Proprietari “Blocul Liric”  ne-a oferit sprijin pentru repararea zidului pe care va fi realizată pictura murală.

Am încercat să profităm de orice oportunitate identificată, fie că a fost vorba de obţinerea unor sume de bani sau a unor sponsorizări în materii prime de la vecini sau parteneri (bulbi de flori, ingrediente de gătit de la firma Green Sugar). Am urmărit deasemenea dezvoltarea unor parteneriate strategice, cum ar fi cel cu Asociaţia Basar care ne pune la dispoziţie Remorca de Cercetare şi Activare şi Cutia cu Scule  şi cel cu cu Asociația Vira care ne va furniza documentarele pe care urmează să le proiectăm în cadrul evenimentului.

Schimbări concrete aduse de activitatea grupului

Alex Opriţa: În primul rând prin redactarea şi implementarea proiectului “Pictăm zidul dintre oameni” am reuşit să formăm o echipă şi să închegăm relaţii de lucru între noi. Astfel vom aborda viitoarele  acţiuni cu mai multă încredere, având beneficiul experienţei trecute.

Evenimentul organizat în cadrul proiectului ţinteşte îmbunătăţirea gradului de informare al locatarilor cu privire la istoria locului şi creşterea nivelului de asumare al spaţiilor comune, implicând vecinii în realizarea picturii murale şi a atelierului de grădinărit. Activităţile desfăşurate au menirea de a oferi un cadru plăcut de petrecere a timpului în comunitate şi încurajează interacţiunea între vecini prin realizarea unei clase de gătit, unui atelier de modelaj creativ pentru copii şi proiecţia de filme cu tematică civică.

Planuri de viitor

Ioana Pădure: Ne propunem să identificăm care iniţiative sau activităţi sunt acţionabile la nivel individual şi care la nivel comunitar, pentru îmbunătăţirea calităţii locuirii în zonă, pornind de la cunoaşterea istoriei locului, a vecinilor, a problemelor sau dorinţelor acestora. Sunt lucruri pe care noi, ca si comunitate le putem face, pornind de la curăţenie, responsabilizarea gestionării deşeurilor la nivel individual sau de bloc, şi până la adrese formulate către A.D.P. sau primărie referitoare la problema invaziei anuale a ciorilor din parc sau la cea a oamenilor fără adăpost din zona Pieţei Valter Mărăcineanu.

Alex Opriţa: În completare aş adăuga că probabil direcţiile următoare le vom fixa după centralizarea datelor din chestionarul distribuit în cadrul evenimentului, ţinând cont şi de opţiunile celor care sunt dispuşi să se implice.