[Cu BD-urile în mână] Un inginer și un arhitect la cârma SF-ului "Abația"

Bogdan Ciocănea (editor) și Răzvan Chelaru (desenator principal) sunt doi dintre cei care dau viață personajelor din revista de bandă desenată Abația, o adaptare a trilogiei SF cu același nume semnată de Dan Doboș. Revista a ajuns deja la numărul patru, iar Bogdan și Răzvan se pregătesc de lansarea următorului număr. În paralel, de câteva luni, lucrează și la o enciclopedie a benzilor desenate românești, un soi de punct de informare pentru cronologia domeniului la noi.

Cum a ajuns Bogdan (de formație, inginer) editor de revistă de bandă desenată și cum și-a transpus Răzvan arhitectura învățată la facultate în personaje BD aflăm mai jos:

Primele amintiri cu benzile desenate

Bogdan: Copilărind în anii ’80-’90, nu aveam acces la prea multe benzi desenate. Tatăl meu lucra la Poștă și Telecomunicații, astfel putea să îmi aduca revista franțuzească Pif. După ce le citeam, revistele plecau în tot blocul la ceilalți copii.

Dar, primele benzi desenate pe care le-am citit erau în almanahul Ramuri 89, „Știați că...” de Valentin Iordache și „De-a vânătoarea” de Marian Mirescu. Am avut onoarea să îi cunosc pe amândoi, iar cu Marian Mirescu am devenit prieten.

Răzvan: Ca majoritatea copiilor generației mele, referindu-mă aici la acei norocoși dintre noi, care au avut cât de cât acces la o parte infimă din ceea ce însemna încă de pe atunci universul benzilor desenate la nivel european, ca să nu vorbesc despre cel de peste ocean și nu numai, devoram revista Pif și aventurile lui Rahan, chiar dacă îmi cădeau în mână la mult timp după ce văzuseră lumina tiparului.

Pasiunea pentru desen

Răzvan: Pasiunea a fost înnăscută. De când mă știu desenez. Desenez de dinainte de a putea vorbi, din câte am înțeles. Nu îmi amintesc foarte bine. M-a făcut să vreau să progresez în domeniu, destinul poate. Și șansa de a avea acces și posibilitatea să studiez, să pot merge la o școală de profil.

Gândiți-vă câte talente se pierd mereu, printre copiii din ziua de azi, din cauza sistemului bolnav în care trăim, care îi silește să abandoneze de cele mai multe ori școala cu totul, fără să mai vorbim de urmarea visului de a-și câștiga existența dintr-un lucru făcut cu pasiune, ca viitor adult. Ne revoltăm cu toții și ridicăm din umeri, dar în tăcere... Eu am avut o șansă în plus.

Momente cheie în domeniul BD

Răzvan: Cum am mai spus cu alte ocazii, primul și poate principalul moment cheie referitor la banda desenată, a fost Salonul Internațional al Benzii Desenate, desfășurat în anii ’90, la care am avut șansa să particip pe parcursul câtorva ediții consecutive.

Era primul contact cu lumea benzii desenate, privită prin prisma desenatorului, și nu a cititorului. Următorul capitol important a fost colaborarea cu băieții care s-au gândit să transpună în bandă desenată, unul dintre cele mai bune romane SF românești, în speță ,,Abația” domnului Dan Doboș. A fost o provocare pe care am acceptat-o fără să stau prea mult pe gânduri.

Bogdan: Am vrut mereu să contribui la dezvoltarea acestui domeniu, și, neștiind să desenez mi-a rămas să fiu editor și investitor. Momente cheie: realizarea a 4 numere din Abația și organizarea Salonului benzii desenate la Craiova, 2015, unde au participat peste 25 de artiști români.

Stilul de desen

Răzvan: Nu îmi place să vorbesc despre desenele mele și despre stil. După cum îmi spunea un bun profesor al meu de istoria artei, ,,artistul este mut”. El se exprimă prin ceea ce face. Discuțiile despre stil, maniere și tendințe, să le lăsăm în seama criticilor.

Tot el îmi spunea, glumind desigur, că la Facultatea de Istoria Artelor - fabrica de viitori critici de artă, merg cei care nu sunt suficient de talentați sau de curajoși pentru a avea o părere proprie, pe care să și-o exprime în modul cel mai sincer cu putință – acela de a face ei înșiși artă, mulțumindu-se cu păreri și judecăți despre ceea ce fac alții.

Proces de lucru

Răzvan: Îmi imaginez întâi firul epic. Personajele nu sunt conturate. Le caut asemănări cu caractere cunoscute, poate chiar cu personaje reale, iar ele se tot transformă, pe parcurs. Probabil că este o regulă general-valabilă printre desenatori, dacă ne uităm la evoluția în timp a unor personaje celebre de  animație sau bandă desenată. Practic, produsul finit nu există niciodată. El se cizeleaza continuu.

BD în România

Razvan: Diferențele dintre domeniul benzii desenate în România și cel din străinătate (fie el și doar aici, peste Dunăre, la sârbi), sunt aceleași ca în toate domeniile: enorme. Îmi pare rău, dar nu pot sa fiu optimist aici.

Suntem departe și vom rămâne departe, cu toate zvârcolirile unor oameni pasionați, care se încăpățânează să publice și care ar vrea să educe publicul cititor și să îl ducă în vreo direcție. Nu există nicio direcție care să conteze în România actuală. Avantajele sunt acelea că putem pleca din țară, iar dezavantajele sunt că ne-am născut aici. E simplu.

Bogdan: La sârbi există reviste cu 80 de ani de apariție neîntreruptă. La noi e greu pentru o revistă să supraviețuiască 2 ani. Se citesc benzi desenate descărcate de pe internet, în engleză. Cele românești se lovesc de multe obstacole: distribuție greoaie și scumpă, costuri mari, return mic, lipsa sponsorilor, și... lipsa cititorilor.

În România tirajele sunt undeva la 2.000 exemplare, iar în spațiul franco-belgian nu prea se tiparește nimic sub 100.000. Dar ne străduim în continuare. Dacă ne vom apropia mai mult de copii vom avea și adulți care citesc benzi desenate.

Există trenduri în domeniu?

Răzvan: Da, există. Trendul este să preluăm tot ce vedem afară, fără discernământ, să uităm de unde venim și cine suntem, să negăm propriile valori. De ce Sandu Florea sau Alex Talamba trebuie să fie publicați în străinătate pentru a deveni cunoscuți?

Bogdan: Nu pot exista trenduri într-un domeniu atât de restrâns. Se aplică mai mult teoria haosului. Editorii sondează, fac tot felul de încercări. Rezultatele indică faptul că nu este un trend. Azi toată lumea citește Deadpool datorită filmului, mâine e complet uitat.

Cum ajunge un desenator să fie publicat

Bogdan: Eu studiez continuu ce fac desenatorii români. Dacă în viitor voi avea o poveste nouă stiu la ce desenator să mă duc. Păstrez relația cu mulți dintre ei. O bandă desenată pleacă de la o idee. E acea idee care nu-ți dă pace. Desigur e nevoie de cineva care sa poată scrie scenariul, să facă story-board, desen, ink și culoare. Uneori un singur artist poate face tot, dar pentru proiecte mai mici și cu deadline-uri mai generoase.

Pentru o revistă e nevoie de cate un om pentru aproape fiecare rol. Abația avea un scenarist la București (Alexandru Vizitiu), un desenator la Craiova și unul la Cluj (Răzvan Chelaru și Alexantru Popa), un colorist la Chișinau (Eugen Bețivu). Pe lânga mai eram cei din partea nevazută, eu, Manuel Enache, Mirabela Dinu, Alexandru Bloju care ne ocupam cu editare, distributie, promovare si machetare.

Relația cu editorii

Razvan: Bineînțeles că relația desenator-editor este asemeni unui mariaj, în care fiecare vrea să își impună punctul de vedere, iar dacă vrei să reziste, nu poate fi decât o relație presărată de compromisuri.

Bogdan: Înca nu a venit nimeni la mine cu o poveste să o public. Vă voi răspunde atunci. Cu echipa Abația a fost o colaborare frumoasă, am avut de multe de invățat unii de la alții.

Promovarea lucrărilor

Razvan: Nu le promovez decât prin încercările de a-mi îmbunătăți desenele și de a evolua. Un produs de calitate se vinde singur. Eu nu sunt comerciant. Cumpără cine vrea. Oricum, publicul este atât de restrâns, încât este imposibil să nu devii cunoscut în domeniu aproape instantaneu. Atâta doar că nu contează.

Bogdan: Pe Facebook, Google, grupuri de discuții, prin prezența la Comic-Con, saloane și reclame în celelalte reviste de benzi desenate.

Viitorul pieței BD în România

Bogdan: Unele reviste dispar, altele iși schimbă formatul, iar altele complet noi apar. Spun asta în premieră. Pentru sfarsitul anului 2016 pregătim un site care va fi un punct de informare despre benzile desenate romanești, un fel de enciclopedie. Este deja în lucru de câteva luni. Pe același site vom publica permanent comic stripuri, webcomics și articole. În paralel vom avea o noua publicație.

Se numește BDTK, va apărea de doua ori pe an, și va avea în jur de 100 de pagini. Primul număr va conține benzi desenate inedite semnate de nume mari ca Sandu Florea, Adrian Barbu, Viorel Pîrligras, un nou episod din Abația, și multe alte surprize. Sper ca v-am trezit interesul!