Citind raspunsurile lui Toma Patrascu, directorul Festivalului de Stiinta de la Bucuresti, m-am trezit ca sunt unul dintre cei care nu pot explica diferenta dintre o bacterie si un virus. Intre timp, am rezolvat. Vedeti voi, desi ambele pot provoca raceli, gripa sau chiar astm si alte chestii mai grave, exista niste diferente; cum ar fi ca virusii sunt mult mai mici si au nevoie neaparat de o gazda pentru a prospera. Iata, o ocazie de a fi gazda buna la scara micro. Dar pana ne aventuram mai departe in fascinanta lume a bacteriologiei, o sa vorbim despre un eveniment autohton dedicat popularizarii stiintei.
Bucharest Science Festival (BSF) se afla la cea de-a patra editie, iar unul dintre oamenii care au facut parte de la inceput din demers este Toma Patrascu, presedintele Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR). Din 2010 si pana astazi, Toma si colegii sau au pus pe roate proiecte care si-au propus sa contribuie la o "societate prietenoasa, deschisa, relaxata". Printre altele, campania "Nu-ti lasa banii in plata Domnului!" a atras atentia ca exista o diferenta semnificativa intre numarul de biserici si cel de scoli in Romania.
ASUR
Peste citeva luni o sa implinim 7 ani; asadar, am infiintat Asociatia Secular-Umanista din Romania in 2010. La inceput, puteam fi numarati pe degetele de la o mina; acum avem peste 70 de membri.
Asociatia are doua zone principale in care actioneaza: secularismul si promovarea stiintei in societate. Statul trebuie sa fie separat de Biserica (indiferent care), indoctrinarea religioasa nu are ce cauta in sistemul de invatamint, cultele trebuie sa se autofinanteze - e vorba de citeva principii simple de a caror respectare depinde tipul de societate in care traim. Pina la urma, totul se reduce la valori, pretuim ratiunea, spiritul critic, umanismul.
Ne dorim o societate prietenoasa, deschisa, relaxata, dar acest lucru depinde de noi toti; societatea in care traim se reconstruieste in permanenta in functie de cum actionam, in functie de relatiile umane dominante.
E greu sa ai o societate prietenoasa atunci cind la scoala, cu binecuvintarea Statului, saptamina de saptamina si an dupa an, ti se repeta ca "Dreptii se racoresc, pacatosii ard" sau ca femeile "desfrinate" vor fi mincate de viermi.
In plata Domnului
Am pornit in forta, demarind in vara lui 2010 prima noastra campanie, "Nu-ti lasa banii in plata Domnului!".
Doream sa atragem atentia asupra modului arbitrar si netransparent prin care bugetele publice sint drenate de sume importante de bani in favoarea cultelor religioase, in conditiile in care sanatatea si invatamintul sufera de o subfinantare cronica; atunci am lansat sloganul "Romania, tara cu 18.300 de biserici si doar 4.700 de scoli generale".
A urmat apoi, la inceputul lui 2011, campania "Stop indoctrinarii religioase in scoli".
Mai avem mult de munca, dar rezultatele au inceput deja sa se vada; astazi finantarea publica a cultelor este puternic contestata la nivelul societatii si din ce in ce mai multi oameni politici se exprima fatis impotriva ei.
Pe de alta parte, Ministerul Educatiei a inceput revizuirea programei de religie (insistind pe faptul ca manualele nu trebuie sa aiba continut violent!) si, macar in teorie, ora a devenit optionala.
Dar sa revenim la stiinta. In paralel cu campaniile pro-laicitate, am dat o foarte mare importanta promovarii stiintei la nivelul societatii - atunci cind oamenii intorc spatele stiintei, rezultatele sint dezastruoase - e suficient sa ne uitam la anti-vaxxeri.
Din pacate, Romania iese negativ in evidenta printre tarile europene, atit la nivelul religiozitatii (acum citiva ani eram putin mai jos de Nigeria, dar peste Irak) cit si la cel al deficitului major de cunostinte stiintifice.
Ca ne place sau nu, cauzele sint aceleasi: saracia, lipsa educatiei, insecuritatea sociala. Nu putem sa facem treaba Guvernului, dar macar putem sa impingem lucrurile in directia corecta.
Alte proiecte de popularizare a stiintei?
Nici nu stiu cu ce sa incep... Publicam anual Calendarul Stiintific - in fiecare zi e marcata o descoperire semnificativa sau un cercetator important, tiparim 9 - 10.000 de exemplare pe care le distribuim gratuit in scoli; sprijinim publicarea de carti de popularizare - de pilda, Cosmos-ul lui Carl Sagan.
Organizam concursuri interscolare de stiinta - am avut peste 150 de unitati de invatamint participante la editia de anul trecut, dedicata cosmologiei; ca premii am oferit cinci laboratoare de informatica care au intrat in dotarea scolilor cistigatoare.
Periodic, organizam science cafe-uri - ateliere stiintifice pentru copii - pentru Scoala Altfel, de exemplu. Expozitii interactive pe diferite teme. Asta ca sa nu mai vorbim si de Bucharest Science Festival.
Deschizatorul de drum
Oamenii sint fiinte sociale; au nevoie de - si le place! - tovarasia semenilor. Un festival de stiinta iti permite sa atingi o masa critica de participanti; iti permite sa le arati oamenilor ca nu sint singuri, ca sint si altii ca ei care le impartasesc pasiunile, iar stiinta este pasionanta!
Bucharest Science Festival este un deschizator de drum - este primul festival de acest gen de la noi din tara, iar entuziasmul cu care au raspuns oamenii este impresionant. Am ajuns deja la a patra editie, iar cea mai frecventa intrebare pe care o primim este "Ce ne-ati mai pregatit anul acesta?"
Evident, ne concentram atentia asupra copiilor si tinerilor - ei sint motorul schimbarii!, dar asta nu inseamna ca-i ignoram pe adulti. Evenimentele individuale din Festival - sint de ordinul zecilor - pot fi vazute ca aflindu-se la intersectia dintre o tematica anume si o banda de virsta; cind le concepem, ne ghidam dupa acesti doi parametri.
In primul rind, nu toata lumea este interesata de aceleasi teme - de aceea incercam sa abordam subiecte cit mai diverse; apoi, trebuie sa tinem cont de virsta participantilor - intr-un fel poti sa te adresezi unor elevi de primara, si in cu totul altul unor adulti. In functie de aceste elemente, fiecare eveniment in parte este adaptat unui segment particular de audienta.
De vazut si de facut
Colaboram cu universitati, cu institute de cercetare, cu companii de tehnologie. Punem foarte mult accent pe partea practica - este o lipsa majora a invatamintului romanesc.
Sa va dau un exemplu: vom avea laboratoare de chimie; sesiuni practice in care copiii vor putea sa puna in aplicare lucruri pe care le-au citit, poate, in manuale, dar nu le-au incercat niciodata. De obicei, elevii strimba din nas cind aud de chimie, o materie pe care o considera arida si abstracta; de ce? Tocmai din lipsa partii practice, a experientelor de laborator!
Expozitii, conferinte si dezbateri, vizite in companii high-tech... sint planificate zeci de evenimente. Tema din acest an este colonizarea planetei Marte, asa ca vom avea mai multe arii de interes: tehnologii aero-spatiale, energie, inteligenta artificiala, ecologie urbana.
In plus, ca de obicei, vom avea si participanti din strainatate: de la Agentia Spatiala Europeana (ESA), de la Muzeul National de Istorie Naturala din Paris, de la Institutul National de Fizica Nucleara din Italia etc.
Practica
Spuneam mai inainte ca avem grija sa adaptam evenimentele astfel incit sa fie potrivite pentru oameni cit mai diversi. In general, in prima parte a zilei avem evenimente dedicate elevilor, iar seara, adultilor.
Incercam sa organizam cit mai multe evenimente direct in scoli; este destul de greu pentru profesori sa-i scoata pe elevi in oras, e foarte multa hirtogarie implicata.
Mi-as dori ca partea practica sa aiba o amploare mai mare, sa acopere tematici cit mai variate. Din pacate, costurile sint foarte mari, in special din cauza lipsei infrastructurii. Cred ca sintem singura tara din regiune care sa nu dispuna in capitala de un centru de stiinta major!
Nu ma refer la muzee (oricum, si aici stam prost), ci la acele Science Centre ca Nemo (Olanda) sau Cite de la Science (Franta) sau Copernicus (Polonia). Functioneaza pe alt principiu decit muzeele; sint specializate in programe interactive si dispun de experimente, de oameni pregatiti sa interactioneze cu publicul.
Rogalski Damaschin, partener de comunicare
Stiti, sloganul lor este "good advocates". Echipa de la Rogalski Damaschin a inteles puterea unui eveniment ca Bucharest Science Festival in a modela atitudinile oamenilor; pentru ca, de fapt, despre asta este vorba. Mesajul pe care vrem sa-l transmitem este foarte clar: stiinta conteaza!
Conteaza la nivel personal, prin placerea descoperirii, prin puterea de a da semnificatie vietii, dar conteaza si la nivelul societatii, garantindu-ne sanatatea, bunastarea si siguranta.
Hopuri
Principala provocare vine din lipsa de educatie si din atitudinea prevalenta in societate. Oamenii nu sint obisnuiti sa gindeasca, sa-si puna intrebari, sa incerce sa gaseasca raspunsuri la ele, sa gaseasca solutii la probleme. Imi pare rau ca trebuie sa o spun.
Este trist sa vezi cum reactioneaza majoritatea vizitatorilor intr-o expozitie interactiva. Sint incintati ca vad ceva nou, le place sa apese pe butoane si sa invirta de manete... si cam atit.
Nu citesc instructiunile experimentelor (scurte, explicite si extrem de usor de urmarit), nu incearca sa descopere despre ce este vorba - nici nu au elementele de baza necesare de altfel; majoritatea habar n-au ce e o molecula, diferenta dintre tensiune si curent sau dintre o bacterie si un virus.
E si mai rau in cazul profesorilor. Fiecare dintre expozitii este insotita de materiale educative, gindite sa-i ajute pe profesori la clasa: ce sa discute cu copiii inainte de vizita, ca sa-i pregateasca, ce sa obtina in urma diferitelor experimente, ce concluzii sa traga s.a.m.d. Le traducem in romana, le trimitem profesorilor. Ei, si ce daca? Nu se uita nimeni la ele; cel mult de 10-15% dintre profesorii care participa cu elevii la evenimente fac si altceva decit sa-i insoteasca pe copii.
Evolutia festivalului, de la an la an
Am tot crescut, atit ca numar de evenimente cit si ca public atras, dar cel mai important succes este aparitia unei cereri de programe educationale cu profil stiintific si tehnic. Parintii incep sa inteleaga valoarea cursurilor de robotica, de programare, de astronomie.
Avem, de asemeni, semnale imbucuratoare legate de interesul pentru cartile de popularizare stiintifica. De la an la an, spatiul dedicat lor in librarii creste; acum 4-5 ani, cu exceptia a doua sau trei librarii mari, erau de negasit; acum le vezi si in librariile de cartier. Mergem in directia buna!
Editia a 4-a. Asteptari
Ne-am dori un semnal puternic din partea autoritatilor; mi-as dori sa vad ca spun - si nu doar de forma - "Da! Educatia stiintifica este o prioritate a Romaniei moderne! Vom investi in invatamint, vom investi in pregatirea profesorilor!"
Educatia trebuie sa fie un obiectiv national, indiferent de ce partid este la putere. Viitorul incepe astazi, iar copiii nostri vor trai consecintele actiunilor de azi, fie ele bune, fie rele. As prefera sa nu-i dezamagim.
