Catalin Rusu (Creative Director, Rusu+Bortun) ne ia incet. Pase cu latul mai intai, alergare usoara. Un pic de mersul piticului, ca vorbim, totusi, de Nationala Romaniei. Cum faci sa ai un brand iubit? Fa-l cunoscut. Cum il faci cunoscut? Expune-l. Cum il expui? Califica-l, domnule, la turnee finale, si lasa gargara. Intrebari si raspunsuri, amintiri si pronosticuri.
Asadar, stam de vorba cu un om care stie sa aprecieze atat frumosul din jocul lui Sanmartean, cat si uratenia incantatoare din jocul Italiei.
Nu este mai putin adevarat ca si dupa un European chinuit se pot gasi samburi de optimism. De pilda, legaturile afective dintre suporteri si Nationala. Sigur, jucatorii au transmis neputinta si teama in ultimul meci, asa ca ele au luat forma dezgustului si a renuntarii printre suporteri in cele din urma. Insa, pana sa jucam cu Albania, amintiti-va: vara, planuri de concediu, Stancu golgheter, familii si prieteni in fata televizorului, falsand imnul. Nu era prea rau, nu?
Cat despre coruptie si ce e de facut mai incolo, sunt atatea lucruri de spus si multa transparenta de cerut. Degajarile lui Catalin sunt foarte precise si usor de urmarit. Iata-le mai jos:
Noi si fotbalul de azi
Primul lucru care m-a bucurat e legat de multimea de romani pe care i-am vazut in tribune la Paris. A crescut puterea de cumparare, nu mai suntem reprezentati de cativa norocosi, ci de-o galerie pestrita, cum e normal sa fie.
Mai multi romani si romance au inceput sa se priceapa la fotbal, iar UEFA are un mare rol aici dupa ce a democratizat progresiv sistemul competitional. Sa fie toata lumea la masa inainte sa ramana doar cei mari.
Fotbalul e un business care avea nevoie de scalare - si asta s-a intamplat. Au cautat sa-si largeasca publicul, sa mareasa fenomenul. Daca am avea acces la analyticsul uefa.com am fi surprinsi de cate femei intra acolo.
O alta schimbare vine dinspre social media, acum fotbalistii posteaza, comenteaza si asta ii face accesibili pentru un public mai larg. Relatia nemediata cu starurile creeaza microbisti. Nu un ultimul rand, fenomenul ultras castiga teren si la noi.
Alte vremuri, dom’le
Cand aveam 14 ani, din fericire nu gandeam in termen de brand. Intr-un fel sau altul, am fost educat sa tin in primul rand cu Steaua si abia apoi cu Nationala.
In primul mandat al lui Iordanescu, ajuns la lot dupa dezastrul de la Kosice, baza de selecte era alta. Pe langa cativa "stranieri" consacrati, erau jucatori de valoare din campionatul intern. Stelea, Prunea, Prodan, Mihali, Ilie Dumitrescu, Panduru prindeau primul 11 chiar daca jucau in tara.
Inainte sa aiba brand, Nationala avea produs. Cei mai putin spectaculosi fotbalisti din echipa de atunci ar fi "talentatii" de acum.
Nationala, brandul
Pana sa fie iubit, un brand trebuie sa fie cunoscut. Ca sa ai notorietate trebuie sa fii expus, adica sa te califici din 2 in 2 ani la turnee finale, noi preferam sa me calificam din 8 in 8 ca sa lasam si alte sectoare de business sa se dezvolte. O calificare e ceva fantastic pentru ca dezvolta legaturi emotionale cu echipa si fotbalul romanesc in general. Cand e vara cu turneu, incepe tot romanul sa se uite si sa se priceapa la fotbal.
Un alt factor e legat de ce nu se intampla pe gazon: coruptie, proasta crestere, lipsa de profesionalism, scursurile societatii ajung sa-si dreaga imaginea in fotbal, iar sportul rege devine gol.
Stagnarea cu chip de evolutie
In anii '80, primul rezultat trist a fost un egal cu Austria, prin 87. Stiu c-a ratat mult Boloni si n-am batut, iar la Euro '88 parca a mers Scotia. E mare pacat ca intre '86 si '90 am stat pe bara. Tocmai anii in care Steaua a fost intre primele 4 echipe din Europa, Romania ramanea acasa.
Dintre turneele la care am fost, doua au fost la 11 metri, in '90 si '94, fapt ce ne confera scuze, dar daca ne uitam statistic piscul fotbalului romanesc este in sine un rezultat modest.
Performanta incepe de la semifinale, sa joci o finala mica - asta e o treaba. E plin clasamentul FIFA de sfert-finaliste.
Dincolo de rezultate, stilul de joc din ultimii ani ne face sa inotam disperati in mediocritate. Ne aparam tot ca in '94, doar ca ne aparam cu Hoban si Pintilii, in loc de Lupescu si Gica Popescu. Cu Grigore si Chiriches, in loc de Belo si Prodan.
Nivelul celor care se apara ne face sa fim precauti in atac. E trist sa ai lot un jucator ca Sanmartean si sa n-ai grija de el pentru a-l face util echipei. Cica nu rezista fizic, pai stii de 6 luni ca-l iei in lot, ia-i un preparator fizic. Reputatia Romaniei nu se poate cladi doar pe baloane in tribuna si penalty-uri acordate norocos.
UEFA si coruptia. FIFA si brandurile
Isi pot permite brandurile sa ignore Euro? Discutia e despre cum si cu ce parte din eveniment te asociezi. Daca sustii copiii-escorta care aduc starurile pe teren e una, daca te legi de fotoliile de la oficiala, e alta mancare de peste.
Pronostic
In mod normal, Spania si Franta sunt favorite, dar simt ca Italia o sa castige.