Bianca Pescaru are 23 de ani, lucreaza in industria organizarilor de evenimente in Cluj si in paralel urmeaza cursurile masteratului de Relatii Publice din cadrul Universitatii Babes Bolyai - Cluj Napoca.
A absolvit Facultatea de Stiinte Socio-Umane (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) si inca din perioada studentiei, a fost foarte implicata in multe activitati extra-curriculare din domeniul PR-ului.
“Am inceput in anul I, ca voluntar al departamentului de Presa din cadrul FITS (Festivalul International de Teatru de la Sibiu) si am continuat ca PR Manager al Sibiu FRINGE Festival, unde aveam ca principale responsabilitati: mentinerea contactelor cu jurnalistii, redactarea comunicatelor de presa, pregatirea revistei presei, incheierea de parteneriate media, sprijin in promovarea festivalului”, povesteste ea.
Georgiana Ene a pornit in PR-ul cultural o data cu inceputul lucrarii de disertatie, “Strategii de promovare ale teatrelor din Bucuresti”: “A fost o experienta grozava pentru ca am inceput sa ma documentez despre cum se promoveaza teatrele din Bucuresti”.
Ea se ocupa, acum, de promovarea teatrului independent. Ultimul proiect la care a lucrat a fost spectacolul finantat de ArCub, “Omul care manca lumea”, in regia lui Alexandru Mazgareanu.
Cele mai mari obstacole in promovarea culturala au un singur nume: bugetul.
“Bugetul redus acordat nu doar departamentului care se ocupa de acest lucru si promovarii in general, cat si evenimentului in sine. Spre exemplu, festivalul de al carui departament de PR m-am ocupat, era unul independent, astfel ca toti banii trebuiau sa vina dintr-o terta parte + pentru promovare trebuiau gasite diferite ,,artificii", astfel inca sa reusim sa stabilim parteneriate media de tip barter, care sa nu ne coste nimic, si cu toate acestea, sa reusim sa ne facem cunoscuti”, povesteste Bianca.
Georgiana adauga lipsa de interes: “Fie ca vorbim de teatrul independent, fie ca despre cel institutionalizat, interesul este destul de scazut”.
“PR-ul cultural inca este undeva in umbra si nu atat de cunoscut ca alte tipuri de PR, mai comerciale. Cu toate acestea, faptul ca tot mai des vedem in jurul nostru organizarea de manifestatii culturale, festivaluri de teatru/muzica/lansari de carte, nu poate avea decat un efect pozitiv asupra acestui domeniu. Tot mai multi absolventi sau specialisti in PR vor trebui sa se ocupe de acest domeniu in viitor”, spune Bianca.
Un alt punct important de care vorbeste Bianca este abordarea intr-o maniera simplista a acestui tip de PR in facultate, motiv pentru care multi absolventi ai unei facultati de Comunicare si relatii publice, nu stiu mare lucru despre Pr-ul cultural sau nici macar nu au auzit de el.