[PR-ul cultural] Sabina Baciu (Asociatia ORICUM): Actul cultural nu este ceva ce poate fi urmarit numai pe canale tip Mezzo sau Arte, de catre elitele societatii

Tocmai de accea, o caracteristica a PR-ului cultural este aceea de a traduce, crede Sabina Baciu. De a le arata oamenilor ca se pot apropia de cultura intr-un mod mai relaxat si mai putin afectat, astfel incat sa nu fie ceva extra-ordinar in a participa la viata culturala, ci un lucru cat se poate de normal si firesc.

Sabina a facut asta pentru Green Hours, festivaluri de jazz, pentru un centru de cercetare in design si o galerie de arta contemporana din Belgia, iar in ultimul timp de Asociatia ORICUM, unde este director executiv.

Background

Ma ocup de domeniul cultural si creativ din 2007, de cand am inceput primul meu job, ca PR La Green Hours 22 jazz cafe - chiar in primul an de facultate.

Mi-a placut la nebunie sa ma ocup de organizarea si comunicarea pieselor de teatru, concertelor de jazz, lansarilor de carte de la Green si m-am hotarat ca aici e locul meu: printre creativi geniali, care au nevoie de cineva cu picioarele pe pamant care sa se priceapa la Excel-uri si prezentari si care reuseste sa ii aduca (mai usor) in mijlocul publicului.

De aici incolo am lucrat pentru festivaluri de jazz, pentru proiecte educationale in muzica si film (Jazz for Kids, Cluburile de Film One World), pentru un centru de cercetare in design si o galerie de arta contemporana din Belgia, iar in ultimii trei ani m-am ocupat in special de activitatea asociatiei ORICUM, unde sunt director executiv.

Cel mai recent proiect in care m-am implicat in calitate de comunicator este fabrilabo - primul makerspace de mici dimensiuni dedicat familiilor din Bucuresti.

Greutati in PR-ul cultural 

Depinde foarte mult de domeniu, insa cred ca o caracteristica generala este faptul ca, spre deosebire de PR-ul din alte domenii, aici ecosistemul este foarte precar: clientii nu au bugete pentru comunicare, astfel incat, de cele mai multe ori, jobul este o combinatie de voluntariat cu task-uri administrative.

Si nu ma refer numai la sectorul independent, multe institutii publice nu au buget de promovare dedicat - astfel incat nu pot realiza materiale promotionale sau cumpara spatiu publicitar.

De asemenea, nu exista specialisti in management cultural - de aceea majoritatea PR-istilor ajung in timp sa se ocupe de managementul proiectelor si programelor culturale, asa cum a fost si cazul meu.

Prejudecati

Sunt mai multe prejudecati; si aici, intr-adevar, e rolul oamenilor de comunicare sa "traduca" proiectele culturale pentru agenda publica.

Avem, desigur, reticente in ceea ce priveste domeniul cultural pornind de la distinctia high culture - popular culture din care inclusiv multi artisti nu reusesc sa scape. Actul cultural nu este ceva ce poate fi urmarit numai pe canale tip Mezzo sau Arte, de catre elitele societatii. Poate fi un bun mijloc de relaxare, distractie sau punere pe ganduri intr-un mod accesibil si istet. `

Deseori, operele culturale abordeaza teme extrem de actuale pentru societate, iar astfel ofera inca o cheie de interpretare a ce se intampla in spatiul public local, national, european, global. Pot fi atunci bine reprezentate in sectiunea de stiri despre actualitati, si nu lasate la final, in micul buletin sau emisiunea de la pranz dedicata culturii.

O alta prejudecata este ca arta si cultura nu pot fi fun - si aici cred ca intervine si interactiunea foarte rigida pe care o avem in institutii publice de cultura. Daca mergem la teatru, trebuie sa ne imbracam in haine frumoase, daca vizitam o galerie de arta, e musai sa vorbim mai ingrijit si atent.

Cred ca ne putem apropia de cultura intr-un mod mai relaxat si mai putin afectat, astfel incat sa nu fie ceva extra-ordinar in a participa la viata culturala, ci un lucru cat se poate de normal si firesc.

Evolutie

Cu siguranta, dezvoltarea retelelor sociale si nisarea publicurilor a ajutat foarte mult domeniul cultural in a-si identifica si atrage publicurile tinta.

Ceea ce lipseste, insa, este un canal dedicat de going out - diferitele site-uri si aplicatii actuale mi se pare destul de slabe. In plus lipseste un element cheie pentru un PR-ist - jurnalistul cultural.

Daca, acum cativa ani, in cotidiene inca existau jurnalisti care faceau recenzii si indrumau publicul in accesarea ofertei culturale, astazi de cele mai multe ori comunicatul de presa este preluat pur si simplu.

Sigur, poate fi si un lucru bun :) Insa, ca PR-ist este placut sa ai un interlocutor de cealalta parte, a presei, cu care sa initiezi un dialog constructiv.

Cum se face cultura profitabila

Problema principala este ca oamenii care "produc" cultura sa-si dea seama ca exista metode care nu le pun in pericol legitimitatea artistica, dar care ii pot ajuta sa devina sustenabili.

Nu toata lumea va fugi dupa sponsorizari sau va pune la punct planuri de afaceri pentru a accesa credite bancare, insa o abordare antreprenoriala a activitatii culturale poate genera surse de venit alternative: de la un pahar de vin vandut inainte de piesa, la o campanie de crowdfunding sau o licitatie de obiecte unicat.

Desigur, aceasta atitudine isi are radacina in facultatile de profil artistic: nu exista cursuri de antreprenoriat, management financiar sau comunicare, astfel incat absolventii sunt foarte deconectati de ce inseamna "making money".

Care sunt cerintele "clientilor culturali"

Intrucat nu este o practica curenta sa lucrezi cu un PR, majoritatea clientilor vor sa te ocupi de toate: de la contul de Facebook, la newsletter, la atragere de spectatori, scris proiecte pentru AFCN si mica contabilitate. Sunt rare proiectele in care te ocupi efectiv doar de comunicare.

Mediul cel mai ofertant pentru PR-ul cultural

Mediul in care tu simti ca ai ceva de oferit! PR-istii culturali trebuie sa fie curiosi si pasionati, caci pe parcursul colaborarilor vei invata extraordinar de multe despre domenii fascinante. Sunt multe domenii in crestere, insa cred ca initiativele antreprenoriale sunt cele mai ofertante din punct de vedere al oportunitatilor de formare si de crestere (inclusiv financiara).

Sincronism

Stam bine la idei, la entuziasm si avem domenii culturale care sunt foarte bine conectate la piata europeana - stam tare prost la know-how de accesare resurse publice (fonduri, spatii, programe) si de a le pune la treaba in folosul propriu.

Aceasta fragilitate duce si majoritatea cheltuielilor (inclusiv cele de comunicare) in activitati de subzistenta si mai putin in investitii pe termen lung.