Parca a trecut prea mult timp de cand nu am mai inceput un expo cu: Ati observat? Asa ca: Ati observat ca publicitatea a intrat in epoca odelor? Ironice, e drept, dar si ironia cat poate sa duca?
Avem oda masinii de spalat, oda aspiratorului, ode pentru lucruri mici si ode pentru lucruri mari, parca tot universul neinsufletit din jur incepe sa creasca si sa prinda glas, sa aiba pareri, nevoi si emotii, sa ceara sa avem grija de el.
Brandurile incep sa isi ascunda nevoia excesiva de atentie in spatele obiectelor nevinovate. Si cum sa rezisti, daca te roaga ceva un scaun cu trei picioare?
In acest context, Lenor si Grey, Dusseldorf, au mai inaltat 4 ode. Esarfei, camasii, pantalonilor si fustei. Pentru ca aceste obiecte vestimentare, spre deosebire de restul hainelor (pana la oda contrarie), au nevoie de balsam nu doar ca sa fie mai moi, ci pentru ca si-au castigat dreptul istoric.
Spoturile sunt bine realizate, amuzante, pline de detalii familiare (“da, uite, asta sunt eu, cuibarindu-ma in fular pentru sprijin emotional”), dar totusi, sunt ode:
Oda esarfei
Oda camasii
Oda pantalonilor
