[Din presa in PR] Andreea Grigorean: Am apucat sa vand cateva fuste pana sa-mi vina ideea sa schimb soarta omenirii

Aventura Andreei pe piata muncii a inceput cand a "incheiat cariera grandioasa de vanzatoare la "1001 articole" din Podu’ Ros" si s-a angajat in presa, la Evenimentul de Iasi. PR-ul a sclipit in ea in timp ce juca intr-o trupa de teatru si facea lobby pentru finantari. Inainte de Relatii Publice, a petrecut patru ani prin copywriting. Apoi, cand se gandea sa se intoarca in presa, a fost indemnata spre PR.

"Credeam ca PR-ul e o domnisoara imbracata frumos, care se preumbla pe la evenimente c-un pahar de sampanie in mana", spune Andreea Grigorean (PR Officer la Publicis Romania). De 7 ani, insa, a aflat ca PR-ul inseamna mult mai mult de atat.

Primul salariu: indeajuns cat sa frecventez o faimoasa carciuma studenteasca

Am lucrat in presa in Iasi, in ultimul an de facultate si-n timpul masteratului. Pana atunci, fusesem ceva timp editor, lucrasem pe la targuri de carte si-n "domeniul vanzarilor". Lucrul in presa a inceput cand mi-am incheiat cariera grandioasa de vanzatoare la "1001 articole" din Podu’ Ros; marfa in lohn. Am apucat sa vand cateva fuste pana sa-mi vina ideea sa schimb soarta omenirii :) A omenirii n-am reusit inca, dar am schimbat-o pe mea.

O fi fost noroc, nu stiu, dar am intrat la gazeta relativ simplu. Evenimentul de Iasi. Au fost si zile cand ma umflam de plans, ca-mi era ciuntit textul si nu-ntelegeam de ce. Dar si zile de prima pagina.

Mi-l amintesc si acum pe colegul de pe Invatamant, de la care-am invatat nu numai sa tastez textele, ci si sa procesez destept informatia. Nu va spun cat castigam, luam indeajuns cat sa frecventez o faimoasa carciuma studenteasca din Copou. Dupa ceva timp, am pus presa pe hold si-am plecat in lume cu o bursa de studii.

Relatia PR > presa

Relatia PR-presa nu prea exista pe-atunci; lucrurile stateau altfel, cel putin in lumea mea. La sectiunile de care ma ocupam, Social si Cultural, n-am avut ocazii de-a interactiona cu oameni de PR. Aveam de-a face cu institutii "respectabile", unde nu existau mecanismele si rafinamentul tehnicilor din ziua de azi.

Cred ca PR-ul se intrezarea deja in mine :) Trupa de teatru in care jucam avea nevoie de finantari de la Ministerul Educatiei pentru festivalurile internationale. Am jucat pe scena "greilor", facand lobby pe la minister, in Bucuresti, pentru a atrage resursele necesare deplasarilor la festivaluri.

Dupa bursa, un concurs de imprejurari neasteptat mi-a schimbat viata la 180 grade. Am renuntat la a ramane in Germania cu un doctorat in cotutela. Si m-am trezit in Bucuresti.

De la presa la advertising

Acum 11 ani, lumea advertising-ului era in efervescenta, deschidea usi multor incepatori entuziasti. Am avut sansa sa fiu angajata Jr. Copy de la primul interviu. Nu cunosteam bine domeniul, dar am avut de la cine sa-nvat.

Paralel, editam textele "smecherilor" din publicitate, in revista imagoo (multi dintre noi inca o mai stiu). Si-am avut norocul sa-mi gasesc un prieten minunat in Iulian Trasa. De la el am invatat multe si prin el am cunoscut oameni care si-au pus amprenta asupra destinului meu.

Patru ani am fost Copywriter angajat. Nu pun la socoteala proiectele de freelancer pentru diverse brand-uri mititele, proiecte culturale si cu care mi-am platit ulterior si CIPR-ul .

Acum 10 ani, Publicis era doar un proiect. Acum 9 ani, proiectul devenea realitate. Povestea continua, cu multe personaje care mi-au marcat munca in bine. Teddy Dumitrescu, Alex Badila, Radu Luca, Silviu Nedelschi, Capanescu – Directorul de Creatie din vremea aceea.

El e si cel care, fix in momentul in care mi se propusese sa revin in presa, la o revista glossy, a venit cu provocarea extrema: "Presa o stii, n-ai vrea sa-nveti si sa lucrezi cu ea?". Capa a mers cu propunerea la Alex, iar Alex m-a sustinut din prima clipa. Sunt aproape 7 ani de-atunci.

Motivul pentru care ai plecat din Creatie

Cred ca provocarea cu reintoarcerea la prima iubire, presa, a cantarit greu. Dar noul drum pe PR a cantarit cel mai greu. Era ceva nou, simteam nevoia sa fac ceva nou si-mi place in continuare.

Cele mai mari socuri de adaptare in PR

Socuri e prea mult spus. Am crescut impreuna cu Publicis si mi-am construit job description-ul printre proiecte. De la primele comunicate de presa, pana la proiecte pentru brand-uri mari, tranzactii importante. N-am avut timp sa ma gandesc la o disociere teoretica intre domeniile PR-icesti. Alternanta intre diverse profiluri de proiecte si expunerea atat la Corporate PR, Internal Comm, cat si Consumer PR si libertatea care mi se ofera sa gestionez proiectele ma motiveaza. Si oamenii de-aici.

Un super-beneficiu si o imensa deschidere este lucrul in sinergie cu celelalte departamente. Asta m-a facut sa vad totul in termeni de solutii de comunicare integrate, nu doar o bucatica de PR desprinsa de restul strategiei clientului.

Credeam ca PR-ul e o domnisoara imbracata frumos, care se preumbla pe la evenimente c-un pahar de sampanie in mana. S-a dovedit ca PR-ul e o domnisoara imbracata frumos, care merge la evenimente, dar dupa ce petrece ziua la birou si noptile gandind concepte, updatand liste de presa, facand focus-grupuri ad hoc cu prietenii in bucatarie. Si, chiar dac-am trecut prin CIPR, profesori mi-au fost prietenii apropiati si colegii.

Un PR-ist cu trecut in journalism: avantaje si dezavantaje

Evident, cu un background in presa ii poti intelege mult mai bine pe jurnalisti. Stii din capul locului cum sa procesezi informatia; repede si in esenta. Vezi mai repede continutul cu valoare de stire. Traiesti cu acea etica nescrisa care, din pacate, de multe ori lipseste in aceasta comunicare. Un exemplu simplu il stiti cu totii - comunicate insipide, trimise cum se trimit sms-urile de sarbatori…. In bulk.

Dezavantajele nu exista. Daca ai stiut sa lasi loc de buna ziua si n-ai schimbat etica meseriei cu pupincurismul (scuze) si oportunismul.

Un PR-ist cu trecut in Copywriting: avantaje

Multe. In primul rand, nu te multumesti cu formulari standard, lipsite de miez si de savoare. Cauti instinctiv insight-uri peste tot, vezi un concept creativ si intr-un simplu mail.

Sunt lucruri de bun simt care nu se schimba niciodata. Oricat de avansate ar fi tehnicile de comunicare si social media astazi. Suntem oameni care lucreaza cu oameni, iar respectul, empatia, umorul sunt conditii sine qua non. Cred ca relatia jurnalist –PR-ist traieste foarte mult one-on-one. Chiar daca apar din ce in ce mai multe instrumentele de a o automatiza.

Un proiect din presa de care esti mandra

Eram foarte mandra cand scriam pe Social. Am ajuns odata la periferia Iasului sa fac un material despre proiectele asociatiei care sprijinea integrarea in societate a copiilor de etnie rroma. M-am dus la unii dintre ei acasa, le-am ascultat povestile, am vazut cum traiau si cat de mult isi doreau sa invete. Au fost momente emotionante, inedite.

Un proiect la care ai lucrat cu drag in PR

Lansarea Fabricii Premium Aerotec de la Ghimbav (proiect EADS) - un proces rapid de maturizare pentru mine. Un alt proiect a fost cel pentru ANCPI – un training tinut catorva zeci de oameni minunati. Au fost proiecte diverse, frumoase, de la lansari de carte si pana la campanii mari.

Ti-e dor de presa?

Nu.