![[Din presa in PR] Anca Apolozan: Cazusem si eu in capcana de a crede ca PR inseamna sa redactezi comunicate de presa](https://media.iqads.ro/2015/01/anca-apolozan-mslgroup-the-practice-cover-850.jpg)
Anca Apolozan (Junior PR Manager, MSLGROUP The Practice) are 5 ani de presa si 2 ani de Relatii Publice. In urmatorul text, ne povesteste care au fost dificultatile de adaptare, ce nu ii place in relatia cu jurnalistii si care sunt prejudecatile despre PR la care a renuntat.
Revista cu primele texte, un bibelou
Am lucrat in presa cam cinci ani, am inceput cu practica in timpul facultatii, in redactia revistei ELLE. Nu o sa uit niciodata cum ma uitam la revista in care au aparut primele mele texte. Era un bibelou. Ulterior am devenit colaborator. Pentru ca era in acelasi trust de presa (Edipresse), am colaborat si cu revista Psychologies.
Atunci credeam ca vreau sa devin redactor de moda dar, facand de toate, mi-am dat seama ca cel mai mult imi place sa scriu. Pana m-am elucidat eu, a venit 2008, criza, nimeni nu mai facea angajari. Am revenit in presa mai tarziu, intr-un alt trust, la Ringier, ca redactor generalist la revista Unica.
De aproape doi ani fac PR, de cand am venit la MSLGROUP The Practice si imi place tot mai mult. Sunt intr-o echipa minunata. Oameni de la care am ce sa invat, destepti si cu simtul umorului in cantitati nelimitate.
Motivul pentru care ai plecat din presa
Plecarea mea din presa a tinut mult de evolutia mea personala. Cred ca imi doream atunci sa ies din zona de confort, sa ma pun in situatii noi, sa invat. Nu a fost o decizie usoara. Mi-am spus atunci ca daca imi doresc sa scriu, o pot face oricand, indiferent de meseria pe care o am. De-abia acum realizez ca asta nu s-a intamplat... Inca.
Ce nu-ti placea in relatia PR > presa
Au fost rare momentele in care interactionam cu departamentul PR, de obicei cand era vorba de vedete. Era dificil, un fel de cenzura pe care nu o intelegeam atunci. Un alt punct fiebinte: cand mi se cereau textele inainte, pentru aprobare. La un moment dat incepusem sa ma obisnuiesc cu asta. Nu este OK, nu mi-am schimbat nici acum parerea.
Insa se poate face, in anumite conditii negociate cu grija si bun-simt de catre jurnalist si omul de PR, daca e vorba de verificarea unor hard facts. In rest, la Unica grija mea era sa descopar oameni "obisnuiti" pentru interviuri si reportaje. Nu era niciun PR acolo si ma simteam mai libera.
Ce nu-ti place in relatia presa > PR
Jurnalistii nu stiu (lucru firesc) ca omul de PR nu se dedica exclusiv relatiei cu presa. Cand lucram in presa, de aici veneau uneori frustari. Un mail la care primeam raspuns tarziu, telefoane al caror rost poate uneori nu il intelegeam. Jurnalistul trebuie sa vada interesul publicatiei sale, omul de PR interesul clientului. Totusi, exista un juste milieu si trebuie sa tindem spre asta, este mai fun pentru toti pe acest drum.
Cele mai mari "socuri" de adaptare
Relatia directa cu clientii, intelegerea aprofundata a brandurilor, responsabilitatile financiare, adminstrative, bugete, facturi etc. Mi-am dorit sa invat lucuri noi si am reusit. Am gasit un alt ritm in agentie, diferit de cel in care lucrasem.
Lucrand pentru o revista glossy, reusisem sa imi fac un univers al meu, ideal, in care ma simteam confortabil. Cumva, prin jobul de la MSLGROUP The Practice am coborat cu picioarele pe pamant si am luat contact cu lumea reala a brandurilor, cu provocarile de zi cu zi din mediul de business.
Prejudecati despre PR
Aveam o imagine realista, multe persoane din anturajul meu lucrau in PR, stiam ce inseamna aceasta meserie. Totusi, la un moment data, cazusem si eu in capcana de a crede ca PR inseamna sa redactezi comunicate de presa.
Avantajele si dezavantajele unui PR-ist cu trecut in jurnalism
Anticipez uneori daca o anumita actiune o sa functioneze sau nu. Stiu oameni, povesti, anumite detalii de "interior". Uneori e de folos. Dezavantaje… destul de putine. A fost complicat la inceput sa ma obisnuiesc sa gandesc cu "mintea" clientului, dar am reusit, am avut de la cine sa invat.
Un proiect la care ai lucrat cu drag in PR
Cred ca e prea devreme sa nominalizez, ma intrebati din nou peste doi ani? Totusi, imi vin in minte proiectele pentru care am fost premiati la Romanian PR Award. AVON CSR4WOMEN, campania de comunicare interna pentru GSK Romania, "In compania oamenilor buni". Ar mai fi si ultimul eveniment organizat la sfarsitul anului trecut: Inspiration Challenge, un program de comunicare pentru parfumurile AVON.
Un proiect din presa de care esti mandra
Un portret al regizoarei Chris Simion. Dupa publicare, Chris mi-a dat un SMS si mi-a spus ca este singurul portret care a reusit sa o surprinda asa cum este. Eram la inceput atunci si a insemnat enorm pentru mine.
Ti-e dor de presa?
Mi-e dor sa scriu. Foarte dor sa scriu. Si de sedintele de redactie, si de sentimentul de dupa predarea unui numar, de colegele mele. Mi-e dor, am avut parte de momente atat de frumoase in presa si a fost, pentru acea perioada a vietii mele, un dream job.
Cand ma uit in urma, sunt foarte fericita ca am reusit sa fac asta, chiar daca am plecat inainte sa fi ajuns la maturitate in aceasta meserie. Dar simt ca am facut schimbarea la momentul potrivit si catre locul potrivit.
