Ion Popusoi are numeroase proiecte in portofoliu, insa preferatele lui de pana acum sunt amenajarea magazinului Sony Center in magazinul Unirea, Cetatuia Loft din Brasov si Extinderea restaurantului Isoletta, proiecte cu care a participat si la Anuala de Arhitectura in 2008, 2011 si 2014.
Ion isi petrece majoritatea timpului desenand si refacand desene, pana iese ceva care ii place. In timpul liber urmareste, la fel ca toata lumea din domeniul vizual, spune el, Archdaily, Designboom, Europaconcorsi, Dezeen, revistele El Croquis, Frame, Detail si multe altele. Spune ca inca nu a aflat reteta ca sa ajungi un arhitect de succes in Romania, dar promite sa ne spuna si noua cand o sa se intample.
Intre doua schite, l-am rugat sa ne spuna ce ii reprezinta munca si ce il inspira, care au fost proiectele lui preferate de pana acum si ce au avut ele special si ce sfaturi pe care le-ar da tinerilor arhitecti.
Influente
Este o lista enorma de arhitecti si designeri , scenografi, regizori de videoclipuri etc care mi-au influentat cariera. In ceeea ce priveste stilul meu, m-as bucura sa aflu ca am unul. In cazul meu nu se pune problema de stil. Si nici nu ma intereseaza prea tare. Deocamdata lucrez cu placere si o tin asa de cand am terminat scoala.
Colaborari cu alti arhitecti/designeri
Bogdan Preda, Marius Calin, Lilian Captari, Constantitn Alupoaei sunt doar o parte dintre arhitectii/designerii cu care colaborez si sunt prieten.
Ce il reprezinta
Eclectismul si lipsa de unitate. Nici nu am urmarit sa ajung la aceasta lipsa de unitate in mod special.
Viziune proprie despre design
Pasiune si munca - pana acuma nimic nou.
Proiecte preferate de pana acum
Reteaua de magazine SonyCenter
Conceptul are la baza ideea ca un show-room este "o camera de aratat". Verbul care il caracterizeza este "display". Aceasta functiune este asumata iar spatiul se transforma intr-un mecanism al expunerii. Produsele sunt asezate in rame, intr-un mediu alb, aseptic, neutru.
Aceasta miscare de aducere in fata se citeste in relieful vitrinelor. Spatiul insusi se exhiba. Cu o exceptie, culoarea. Acest atribut este lasat obiectelor expuse, asa cum lumina se fixeaza pe actorul principal intr-un spectacol de teatru.
Sony Center din magazinul Unirea
Loft-ul de pe Strada Cetatuia din Brasov
Desfasurat pe 3 niveluri apartamentul beneficiaza de o panorama ampla asupra orasului. Atentia acordata luminii naturale a condus la o solutie axata pe transparenta, marcata de ferestrele de mansarda. Prezenta acestora reprezinta ratiunea de a fi a pardoselii de sticla a nivelului 2, astfel lumina zenitala reuseste sa ajunga pana in living, spatiul principal al locuintei, filtrata, dobandind astfel o calitate aparte.
Proiectia luminii in permanenta schimbare pe pardoseala si pereti devine un element dinamic de decor. Spectacolul n-ar fi fost posibil fara ajutorul layerelor transparente.
Alt element important, peretele de sticla al dormitorului de la ultimul nivel, deschide o noua perspectiva catre living si mai departe, prin ferestrele de mansarda, catre oras. Fara aceste planuri de sticla - orizontale sau verticale - casa ar fi pierdut o dimensiune spatiala extrem de importanta, iar potentialul vizual ar fi fost saracit.
In jurul spatiului central se dispun satelitar celelalte functiuni. Verticalitatea puternic accentuata a peretilor zonei de living este atenuata printr-o galerie de goluri de diverse dimensiuni si adancimi, deschideri catre ceva de dincolo de zid, fie din interiorul casei fie din exteriorul ei. Evenimentele din spatele acestor deschideri fac parte din scenografia casei.
Scara a fost redusa la un minim functional si vizual – treapta, iar balustrada a fost aproape anulata prin transparenta sticlei. Treptele incastrate, capriorii de lemn, grinzile pardoselii de sticla alcatuesc o compozitie spatiala clara si puternica. Astfel elementele neesentiale au fost eliminate, pastrand claritatea formei intregului spatiu.
Extindere restaurant Isoletta Bucuresti
Conceptul a pornit de la nevoia de integrare a constructiei intr-un spatiu verde, prin gasirea unui raspuns arhitectural, in relatie cu gradina care inconjoara terasa. Solutia presupunea creeare a doua registre, cel inferior transparent, iar cel superior opac. Fatada este alcatuita din suprafete glisante ce deschid aproape complet complet spatiul interior.
Finisajul interior nu se opreste la limita exterioara a fatadei ci avanseaza perimetral trecand prin fatada de sticla, diminuand si mai mult bariera intre interior si exterior. (Astfel limita devine ambigua, se pierde senzatia de separare si izolare).
Urmatoarea delimitare vizula o reprezinta vegetatia plantata pe limita terasei exterioare. La nivelul registrului superior aticul opac este acoperit de o structura spatiala ampla, o fatada autonoma Acesta structura conecteaza constructia cu natura intr-un mod stilizat, inspirat din diversitatea formelor naturale.
Aticul completeaza topografia terenului, transformand cladirea intr-un corp abstract, cu caracter sculptural puternic. Se creaza iluzia unui peisaj artificial suspendat, levitand deasupra spatiului verde.
Fatada cladirii dobandeste o dimensiune in plus si profunzime datorata multiplelor planuri suprapuse. La baza elementelor perforate sta desenul aripii de libelula. Dar datotita efectului de repetitie multipla, un element recongnoscibil se transforma in altceva, complet nou, capatand alte forme.
In final, per ansamblu structura fatadei sugereaza un motiv mai degraba vegetal. Motivul impletirii de ramuri. Intotdeuna m-a fascinat abilitatea lui Andy Warhol de transforma prin multiple repetitii un element cunoscut preluat din cultura pop in ceva complet diferit.
Cand proiectezi o structura bazata pe un element ornamental repetitiv trebuie sa ai in minte cele doua niveluri de perceptie asupra fatadei - cel din imediata apropiere a cladirii si cel de ansamblu. Iar efectul repetitiei este crucial. O compozitie care poate fi foarte interesanta atunci cand este privita deaprope si un dezastru daca e privita de la distanta. Este necesar sa gasesti scara optima a elementului grafic pentru a avea impactul potrivit indiferent de distanta privitorului.
Proiecte actuale
Locuinta individuala pe Strada Ion Athanasiu, Bucuresti.
Imobil de apartamente, Strada Emil Garleanu, Brasov.
Imobil de apartamente, Strada 13 decembrie, Brasov.
Promovare
Nu am o strategie cu care sa mai pot lauda si nu sunt un exemplu de urmat in acest sens. Lucrez cu sentimentul ca o lucrare reusita aduce dupa sine alte proiecte, chiar daca nu garanteaza nimeni asta.
Trenduri de viitor in arhitectura si design
Vor fi din ce in ce mai multe nise, trenduri de o zi, ceva similar cu industria muzicala de azi.
Inspiratie
Am vizitat mai multe lucrari semnate de Carlo Scarpa si m-a impresionat modul sau extrem de personal de a face arhitectura, inteligenta detaliilor, sensibilitatea pentru materialitatea suprafetelor, articulatiile puternice dintre elemente, combinatiile contrastante de texturi, culori. Este extraordinara capacitatea lui de a conecta elemente eterogene intr-o compozitie arhitecturala.
De exemplu apa era folosita pentru a crea o lumina speciala, diafana, apoi felul in care aduce aceasta lumina in casa, folosind-o ca pe un instrument de lucru. Versatilitatea luminii la Scarpa nu are limite - directa, indirecta, filtrata, artificila, ferestrele plasate pe colt transforma peretele intr-o sursa de lumina.
Insertiile sale sunt ancorate puternic in contextul istoric si in acelasi timp modernitatea lor este evidenta.
Sfaturi pentru tinerii designeri/arhitecti
Sa fie curiosi. Sa isi dezvolte anduranta. Sa nu devina prizionerii trendurilor. Sa invete sa faca detalii. Pentru ca din lipsa detaliilor esueaza multe proiecte bune, iar constructorul alege mereu calea cea mai usoara.
Comentarii