Romania under construction a Ralucai Feher

Romania under construction a Ralucai Feher

IQads a redeschis discutia mereu surprinzatoare a brandului de tara: unde s-a gresit, care sunt obstacolele, de ce incercarile de promovare a imaginii Romaniei nu depasesc niciodata stadiul de proiect.

Raluca Feher (Creative Director, CAP) ne spune ideea ei pentru brandul Romania:

Primul pas in promovarea brandului de tara

Nu stiu. Poate sa aduca o echipa mixta de japonezi-englezi-nemti-suedezi-chinezi care sa lucreze ei la promovarea tarii. Ne-am repetat atat de des mitologia servita de partide, televiziuni sau istorici dezaxati, cea in care Romania are o imagine festivist-bucolic-nationalist-absurd-ospitaliera-mandra-nepereche, incat am ajuns sa credem in ea. Nu vedem adevarul despre noi chiar daca ni l-ai pune la 56 de centimetri in fata ochilor si, in conditiile astea, eu nu as lasa un romanas sa se apropie de bordul de comanda al unei campanii de promovare a Romaniei in lume.

Cum ne vad ei, ce suntem noi

Eu nu cred ca exista brandul Romania in creierii nimanui. Nici romani, nici straini. Oriunde am fost in lumea asta, raspunsul la intrebarea ”de unde esti?” ii lasa paf pe cei cu care discutam. Romania? Habar nu aveau ce e asta. 1% din cei mai batrani stiau de Nadia si Ceausescu, 0,05% din astia mai de varsta mea stiau de Hagi, citiva excentrici, 0,0000000000000002%, auzisera de Dan Petrescu.

Si cam 10% stiau de Dracula. Dar Dracula este Transilvania, nu neaparat Romania.

Strainii, aia pe care i-am intalnit pe aici, adora exact ceea ce uram noi, astia la a doua generatie incaltata. Le plac carutele, capitzele, copiii de tigani fugarindu-i si cersindu-le tigari si bani, ursu, padurea, pelicanu, bautura ieftina si femeile la fel de ieftine ca bautura ieftina. Le place ca taranii-aia sarmani-nu si-au pus termopane si nici acoperis Lindab. Dar asta nu va mai dura mult.

Dezavantaje, atuuri si stereotipii

Cum ziceam, nu exista un brand de tara. Exista niste documentare care arata o tara saraca, atat de rupta-n cur incat un domn economist in Bogota m-a intrebat de unde am avut bani sa ajung la ei in vizita cind provin din astfel de herpes al lumii. Credea sincer ca m-am tarat afara dintr-un bordei si am fost aruncata cu o prastie pina acolo. Mai tin minte un american, un negru mare si gras, care m-a intrebat cum e la noi dupa razboi, ne-am mai revenit?

Asa e, Romania e o tara in razboi cu istoria ei. Ceausescu a distrus biserici si sate, taranii ramasi isi distrug orice mostenire arhitectonica, inlocuind cula cu p+2-ul cu balustrii de inox. In orase sunt lasate sa se prapadeasca o gramada de cladiri monument istoric, in locul lor aparind aceleasi uratenii de blocuri de birouri cu geamuri oglinda. Hai ca iar m-am lansat.

Dezavantaje: lipsa de viziune, coerente, coruptia, orbirea si prostia.

Ma uluieste modul in care anumite locuri sunt vindute afara. De ce sa duc cetateanul la Bran si sa nu am nimic dar absolut nimic sa-i arat acolo care sa-l lege de legenda lui Dracula? De ce sa nu-l duc, mai bine, la sanctuarul de ursi de la Zarnesti? Daca exista atatia dacologi dementi care umplu internetul de povesti cu Zamolxe si Burebista, centrul universului si gradina Domnului, de ce nu cream macar un turism spiritual, cu centre de yoga in Hateg?

Idei ar fi gramada, dar cu cine sa vorbesti pentru ca, atata timp cit nu se poate da un tun din asta, nimeni nu este dispus sa construiasca pe termen lung.

Atuuri? Nefiind nimic, poate sa fie orice.

Dar acel orice ar trebui facut cu bani. Bani nu numai pentru promovare ci si bani pentru crearea lucrurilor pe care vrei sa le promovezi. Ca nu poti, la nesfarsit, sa zici ca ai o natura bogata si frumoasa (dar jegoasa si cazuta sub toporasul hotilor de lemne), ca ai bisericile moldovenesti (in jurul carora au rasarit colonii de constructii din beton, cu ferestre mici, de parnaie si garduri de lagare de concentrare, vilele imbogatitilor din zona). Nu poti nici macar sa te agati ca un scaiete de nadragul printului Charles, atata timp cit nu ai bagat un leu in restaurarea cladirilor, bisericilor, conacelor din zona saseasca si ai lasat totul pe seama fundatiei MET.

Stereotipii: saraci, orfelinate, copii subnutriti. Ne deranjeaza dar acestea, chiar daca sunt stereotipii, reprezinta adevarul. Sa luam judetul Dolj strabatut in 2010 de cetatenii din formatia vocal-instrumentala Air. Oamenii s-au jurat ca, daca nu ar fi fost vremea friguroasa de februarie, ar fi crezut ca sunt intr-un subrat de Africa.

Cele mai mari greseli

Lipsa promovarii. Cu o frunza nu se face primavara. Iar promovarea, cum ziceam mai sus, trebuie sa aiba legatura cu produsul promovat. Nu poti sa iesi acum pe piata cu o masina si sa spui: cumparati-o, are 4 roti si merge cu 60 la ora. Acum 150 de ani rupeai cu o astfel de afirmatie. Acum esti doar ridicol.

O incercare reusita

Nu cunosc. As zice ca printul Charles a fost singurul care a reusit sa miste ceva in acest sens. Si nici macar nu si-a propus. Si, o sa razi, cred ca ceea ce face Mazare cu Mamaia, e tot promovare de brand de tara. Pentru ca el, prin circul obscen de la Mamaia, construieste destul de eficient o combinatie de Mykonos cu Macau care, pe termen lung, ar putea insemna relansarea litoralului romanesc.

Exemple de la ei

Uruguayul. Au liberalizat marijuana, s-au deschis pentru investitii straine, poti sa-ti iei gratis casa in centrul vechi al lui Montevideo daca esti de acord ca, intr-un anumit numar de ani sa investesti o suma minima si sa tii casa in picioare. Au Punta del Este, noul Monaco unde se bulucesc staruri de la Hollywood sa fie vazute. Presedintele lor este cel mai modest din lume, traieste intr-o bojdeuca si proiecteaza imaginea unui paradis in care nu exista coruptie, ca in vecinele Argentina si Brazilia, unde sunt nemti, oameni onesti si pusi pe treaba.

O tema nefructificata

Melanjul civilizational. Auzim, in preajma alegerilor, ca exista doua Romanii. Nici vorba, sunt 8.765.497 de Romanii. Depinde pe cea pe care doresti sa o vezi. Vrei natura, iaca, vrei traditii bizare, avem, vrei coridor medieval, sarim cu el, vrei comunism, vine baiatu, vrei fenomene paranormale, Padurea Baciu imi vine in minte, vrei dinozauri pitici si geologie stranie, Hateg, vrei Dracula, avem de nu poti duce, vrei Dunare si somnul de 78 de kile, vrei sporturi extreme, vrei femei, vrei haleala speciala, vrei vin, vrei alcool si batai cu ghioage, centrul universului, Hackerville si vrajitorie, placutele de la Tartaria sau cel mai mare laser din lume, vrei... blablabla. Avem di tati. E un ghiveci cu tot ceea ce vrei. Nu suntem aia sau ailalta. Nu poti sa ne pui in cutiuta cu Tudor Gheorghe si calusari si paine si sare. Ca nu suntem toti asa si nu suntem numai asta.

Un cuvant si o imagine care reprezinta Romania

Under construction. Acesta este un concept mai vechi al meu pe care l-am prezentat la o licitatie unde am participat impreuna cu Head acum 10-11 ani. Romania iti da impresia de individ care s-a sculat acum din pat, care vine sa-ti deschida usa cu maieu pe afara si halatul imbracat pe dos. Ne apucam de ceva si nu terminam nimic. Casa Poporului este neterminata, catedrala mantuirii neamului este neterminata, Cimitirul Vesel arata de parca ar fi in constructie. Carpim, bocanim, gaurim cu bormasina.

Suntem niste mesteri Manole. Dar poate asta este trasatura noastra nationala. A unor oameni care lasa pe maine ce pot face azi, nu neaparat lenesi cit relaxati. Ce e rau sa vezi crescand o tara sub ochii tai? Ce e exagerat sau fals in proiectarea imaginii unei tari care se imbunatateste mereu, mereu schimba ceva, are ceva de facut, de reparat, de infrumusetat?

Mai jos, scriptul: nu e nimic patetic si nici defaimator atunci cind esti sincer.

Mai e surprinzatoare Romania?

Depinde pentru cine. Pe mine ma obosesc suprizele astea prea multe. Fie bune (desi putine), fie rele.

Romania, ca un produs pe raft

O salopeta care poate fi imbracata si folosita in jde ocazii.

Sau un briceag.

Sau un borcan cu ghiveci calugaresc. Neplacut la aspect dar foarte gustos.

Scriptul Romania under construction

Vedem peretele pictat al unei manastiri.
Dar vedem ca deasupra, la streasina, o randunica isi face un cuib.

Apoi vedem un taran care isi repara gardul de la casa lui cu arhitectura specifica neamtului (Agapia).

La munte, la Balea, vedem un boarder care coboara panta, cadrul se largeste si vedem niste copii construind un om de zapada.

Niste muncitori asfalteaza Transfagarasanul, in dreapta drumului se casca o prapastie si se vede pina in zare un peisaj genial.

Intr-o poiana, niste tarani fac o capita de fan.

Santierul impresionant al unei super-cladiri de birouri.

Un calugar restaureaza pictura de pe Voronet.

Un hip-hopper face un graffiti pe peretele unui depozit.

Un barcagiu isi carpeste barca pe unul dintre malurile unui brat al Dunarii.

O pasare de balta, un pelican, isi face un cuib intr-un stufaris al Deltei.

Niste baieti monteaza luminile la o scena de concert rock.

Un tip picteaza castelul Bran, camera se muta de pe el pe castel.

Un copil face la mare un castel de nisip.

O vanzatoare aranjeaza marfa pe rafturile unui Mall-carrefour urias.

Un taran isi pune antena parabolica pe casa, o casa tipica Maramuresului, cu poarta de lemn sculptat.

O taranca coase o ie.

Un tip repara un 4x4 innoroit ramas pe cric intr-o rapa de pe un versant, vizibil participind la un Carpaten Trophy

Un tip si o tipa pun cortul undeva la mare, pe o plaja beton, la Grindu Chituc.

In santier naval la Constanta, se descarca de pe o nava meseriasa niste containere uriase.

Intr-un sat, femeile impodobesc bradul pentru mireasa care asteapta in curte.

La teatru se aranjeaza butaforia pe scena pentru piesa care tocmai se pregateste.

Casa Poporului si santierul din spate, aratand ca se continua constructia.

Oamenii care pun aracii intr-o podgorie.

O sala de nunta in care se aranjeaza pentru petrecere, cu beteala atirnata de tavan si tacimurile puse frumos pe masa.

Sighisoara, niste muncitori repara acoperisul unei case chiar din centru, din piata ceasului.

Niste muncitori urca pe un tir etajat niste autoturisme tocmai scoase din fabrica.

Niste calugari strang lemne si fac un foc, in curtea Sihastriei.

Pe Masa Tacerii de la Targu Jiu niste copiii construiesc din cuburi o casa.

O mama ii da de mancare cu lingurita unui copil de un an.

Titrat pe ecran: "Romania. Under construction."

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Branduri

Subiecte

Sectiune



Branded


Related