Cand eram mica, ma uitam destul de des la stele, in special la bunici. Nu era neaparat o alegere, cat o nevoie; televizorul nu mergea prea bine si, oricum, prindeam 2 canale. [Bine, Dallas tot reuseam sa-l urmaresc cumva.] Stateam seara in gradina, langa un smoc de Regina-Noptii, si ma uitam indelung la o stea sau o planeta, imaginandu-mi cum ma indrept spre ea plutind. Pe masura ce ma apropiam, realizam cum punctuletul care trimite lumina intarziata catre Pamant e de fapt o lume intreaga, probabil mult mai mare decat asta, a mea.
Exercitiul incerc si acum sa-l fac ocazional, dar nu-mi iese la fel. Mi-as mai da o sansa intr-o plimbare pana langa Comana impreuna cu baietii de la ia cu stele. Trei sunt la numar cei care au pornit o comunitate activa atat in online, cat si in offline, adresata infometatilor de stele - fie ei astronomi, astrofotografi, astrologi, amatori, profesionisti... Intr-un cuvant, astro-entuziasti de toate felurile. I-am intrebat despre proiect si ne-au raspuns frumos.
Vedeti ca se mai fac iesiri si-acum, pe timp de toamna. Poate ne intalnim pe acolo.
Vlad, Vlad si Catalin
Echipa stelara
Suntem trei astronomi amatori, doi mai mult concentrati pe astrofotografie si unul pe astronomia vizuala, adica cu ochiul direct la telescop sau binoclu. In ordinea aparitiei, Vlad Dumitrescu sunt astronom amator de dupa eclipsa din '99, prima astrofotografie a mea este de la eclipsa aia, facuta cu un Zenit E . Lucrez pe platoul de filmare ca sarfor, digital assistant la New Folder sau fotograf / videograf pe coclauri. Am fost membru SARM (Societatea Astronomica Romana de Meteori - ONG venerabil din Targoviste care a adunat de-a lungul timpului multi amatori si profesionisti ) mi-am construit luneta, telescop si tot asa, pana cand am ajuns sa am prea multe gadgeturi astronomice de care nu am loc prin casa.
Al doilea, Vladut Mihai, e observatorul vizual de care ziceam, e membru al Astroclubului Bucuresti (cei de la Urseanu), mai studiaza stele variabile si ii place foarte mult sa vorbeasca cu publicul, adica are un talent oratoric deosebit. Studiaza arhitectura, rupe schitele in loc sa iasa mai mult la observatii.
Al treilea este Catalin Paduraru , care face astrofotografie si astronomie vizuala, asta cand are timp si nu repara biciclete la el in atelier in Berceni. Noi ne-am cunoscut in 2002 intr-o tabara SARM. Cu Vladut (sau Mihai, ca niciodata nu stim care-i de fapt numele lui) ne-am familiarizat la Astroclub si a fost foarte misto colaborarea.
Bucatica de pamant de la Comana
La astroclub a aparut intr-o zi o fata, Roxana, care ne-a servit pe toti cu ciocolata de casa si fursecuri. Cumva, nu s-a inteles cu cei de la Astroclub, dar am reusit sa se inteleaga cu noi. Brusc aveam si o bucata de camp unde sa punem oamenii si telescoapele. Deci trei suntem si femeia din umbra.
Roxana, femeia din umbra, acum iesita la lumina
Pofta de stele
Am dezvoltat platforma ca un experiment, deocamdata pe Facebook. #iacustele ca o resursa faina pentru pasionatii de astronomie observationala si astrofotografie. Era un lucru care lipsea cu desavarsire in Bucuresti, desi exista doua asociatii care au ca obiect de activitate popularizarea astronomiei. Platforma a aparut pentru ca ce exista nu satisfacea publicul interesat de astronomie din Bucuresti.
Proiectul a fost inceput de mine, Vlad, facand un sondaj de opinie intre prieteni si apropiati cu privire la ce au vazut ei cand au mers la observatorul popular si s-au uitat prin telescop. Cred ca am intrebat cel putin 200 de persoane despre experienta lor la observatoarele populare.
Desi acolo exista telescoape capabile, majoritatea persoanelor cu care am vorbit mi-au spus ca nu au vazut decat o lumina neclara la ocular si ca au fost foarte dezamagiti. La un monstru asa de mare, de ce nu se vede mai nimic?
Rosu aprins pe ploaie de stele
Privitul spre cer e-un lucru serios
Ar fi doua mari motive: poluarea luminoasa din Bucuresti (asta ca numar de obiecte disponibile pentru public) si faptul ca necesita un pic mai multa explicatie procesul asta de a privi la un ocular in spatele telescopului. Trebuie sa-ti poti focaliza singur imaginea si trebuie sa ai un ghid langa tine care sa-ti explice cum sa privesti.
E absolut impractic sa explici asta celor 40 de oameni care stau la coada sa se uite pe terasa Observatorului Amiral Urseanu. In plus, regula de baza la privit la telescop este sa stai jos pe scaun si sa ai muschii relaxati cand observi. Altfel, rezulta o experienta destul de neplacuta unde dezamagirea este extrem de mare.
Ochiul e destul de complex, iar experienta la ocularul unui telescop e chiar obositoare, daca nu stii exact ce sa faci si cum sa privesti.
A cazut, vrem dorinte
Noi am zis asa, facem iesiri sub stele, undeva aproape de Bucuresti si punem oamenii sa se imbrace bine, sa aiba o cana de ceai in mana si apoi le explicam cum sa se zgaiasca la tot felul de obiecte. Scopul era sa-i facem sa nu mai plece din fata telescopului. Desigur, la fiecare iesire incepem de la mic la mare, adica de la ochiul liber si constelatii pana la telescop, cu popas la binoclu.
Zumzet si forfota pe repede-inainte
De la plan la concretizare
Primele idei despre proiect le-am avut in aprilie si cautam oameni cu care sa le pun in practica. Initial am vorbit cu Alex Conu, prieten si astrofotograf vestit care m-a refuzat politicos pentru ca abia pleca din tara in Norvegia la dus oameni sa vada aurora boreala. Apoi am ajuns la Catalin si la Vladut.
Am facut cateva iesiri de scouting, doar eu, Catalin si niste prieteni newbies carora le-a placut la nebunie. Apoi am facut pagina de Facebook. Sora mea, Eva, a tras repede un logo, pe graba (ea face ilustratii pentru copii) si am dat drumul la pagina la sfarsit de iulie 2014. Numele a fost ideea mea, initial Catalin a fost sceptic, dar dupa succesul initial, totul a fost perfect.
Pofta buna
Iesiri
Prima data, am adunat o masa de oameni invitand din cunoscuti si s-a pus de o iesire. Aveam prea multe cereri pentru ca avem doar doua masini, adica 7 oameni. In plus, nu vrem sa se simta lumea neglijata, deci 5 oameni per ghid era un maxim autoimpus. Pana la urma, au fost iesiri care s-au raspandit in cascada: 8 masini pe camp si in jur de 25-30 de oameni. Asta a fost la maximul curentului meteoric Perseide (faimoasa ploaie de stele de la teve din august care baga in sperieti lumea).
Am facut vreo patru iesiri mari si cateva neoficiale, mai mici, de scouting, cu sau fara lume noua. Surpriza a fost ca la o iesire de acum din septembrie - ce-i drept in weekend - aveam 11 masini pe camp. E prima iesire cand participantii au inteles cum e sa fie frig la observatii.
Public
Lumea fost foarte misto. Tinzi sa ai frica cand amesteci asa, aleator, lume - daca nu se inteleg? Awkward silence? Ei, nici vorba. Chiar la ultima iesire se pipaiau doi si de la frig ieseau numai cioace, "hai ba, mai bine facem un matrimoniale cu stele" . Desigur ca cei doi au ras si ne-au spus ca sunt sot si sotie de ceva vreme, dar ca aproba ideea; e intuneric, nu prea vezi cum arata, totul e bine ^_^
Portbagaj incapator, om fericit
Pare-se a fi o seara reusita
Ca sa fac o paranteza, toti cei care se duc pe la Observator, la Urseanu, nu au neaparat interese legate strict de stiinta, unii sunt interesati de astrologie si spiritism, si vor sa vada si ei macar cum arata corpurile astea care le misca vietile. Ei bine, din sondajul de la inceputul proiectului, cei de la Observator erau foarte refractari cand aparea cate o persoana de genul asta. Noi am vrut sa luminam pe toata lumea, indiferent de unde si cum le foloseste experienta de sub stele. Daca asta te ajuta sa faci bors mai bun, fie!
Observatorul face, insa, ce se poate mai bine din oras pentru popularizarea astronomiei si sunt cativa oameni care depun un efort sustinut sa deschida ochii la cer celor care nu vor sa se deplaseze foarte departe pentru a afla informatii utile despre astre. Prin #iacustele am decis si sa scoatem activitatea in afara orasului pentru o experienta un pic mai profunda data de cerul mult mai bun chiar si la o distanta mica de oras.
Reactii de dupa
Dintr-un grup neomogen, aleator, de 10 oameni culesi din internet care ne vad pagina, vreo 3 sunt prinsi dupa o iesire, pentru restul e o experienta frumoasa, poate ca unu-doi sunt dezamagiti ca nu au vazut culori spectaculoase si inele la planete cum circula desktop wallpaper-urile.
Nu va speriati de-un pic de frig, aveti cojoace
Mai e o problema: cand intrebi zece persoane daca le plac stelele si tot felul de astralisme, raspunsul e "DA!" la noua din zece, un mare "da" care se cam stinge cand intra frigul pe fir. Da! E frig in spatiu. De asta e si dificil cu iesirile mai mult de nopti de vara. Dar pe cei mai indarjiti cred ca ii scoatem si la frig un pic, sa vedem ce-o fi la urmatorul cer curat.
Dupa ultima iesire, m-au contactat nenumarate persoane sa ma intrebe cand mai facem. Doua mesaje m-au emotionat un pic, unul de la Constanta si unul de la Brasov, ambele ziceau: vrem si noi aici un #iacustele. M-a cam dat pe spate asta ^_^ M-am bucurat ca i-am dat drumul.
Monetizare, directii de dezvoltare
Noi avem ca taxa de participare 50 de lei de persoana. In iesirile care au fost am strans niste bani si acum vrem sa luam un telescop pentru #iacustele. Deocamdata n-am facut nici un plan foarte serios. Roxana trage de noi sa facem un ONG si sa facem o baza de observatii acolo. Speram sa facem asta la anul.
Din proiectul nascut pe Facebook am scos in doua luni cam 50 de oameni noi la stele, as putea sa bag mana in foc cum ca cel putin vreo zece ar veni la ceva mai serios, nivelul 2, aia de nu voiau sa se ridice de la telescop. Asta e o problema pe care trebuie sa o rumegam - facem grupe? Pana acum, am avut aceleasi lectii la fiecare iesire.
ia cu stele de viitor
Plan de viitor, ca tot ne intreaba lumea, firma ar fi, poate un teambuilding? nu suntem hotarati inca. Eu am inceput asta tocmai pentru a deschide un pic ochii la lume si serios ca nu poti face bani din asta. Sunt unii (nu vreau sa dau nume) care fac bani din asta, dar vaneaza proiecte si sponsori, si mie mi s-a parut un pic unfair. Site? Sigur, il punem pe wishlist, la anul, ca toate celelalte.
Praf de pe campul de sub stele
