Desi consumerismul este una din fetele Raului in regimurile dictatoriale, liderii supremi au avut relatii de amicitie cu marcile Occidentului. Si viceversa.
Mirajul occidentului isi face simtita prezenta, in unele locuri, printr-o sticla de Coca Cola. Pentru unii, libertatea - oricat de meschin ar suna - inseamna si dreptul de a purta branduri. Marcile sunt, insa, privilegiul celor bogati in regimurile dictatoriale. Iar conducatorii supremi, in ciuda imaginii feroce, au si ei slabiciuni consumeriste. Pana la urma, nimeni nu este imun publicitatii.
Marturisirile din anturajul lui Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord, arata ca tanarul dictator este mare fan McDonalds, poarta ochelari Ray Ban si conduce Mercedes. Kenji Fujimoto, fostul bucatar al dictatorului, povesteste chiar ca, in timp ce poporul murea de foame, el era trimis la Peking sa ii aduca Big Macs.
Kim Jong-un a invatat sa conduca la 7 ani, iar prima lui masina a fost un Mercedes, brand caruia i-a ramas loial, iar in prezent detine vreo 10 masini de acest tip. In ceea ce priveste tigarile, Yves Saint Laurent era marca lui preferata, dupa cum povesteste Fujimoto.
Fostul lider irakian Saddam Hussein avea, de asemenea, Mercedes, si un Rolex de 100.000 de dolari, din aur, cu diamante. Dupa cum povestea dupa moartea sa, Haitham Wihaib, seful sau de protocol, dictatorul avea o slabiciune pentru marcile frantuzesti: ochelarii de soare Dior si stilourile Cartier.
Majoritatea dictatorilor duceau, de fapt, o viata extrem de luxoasa, iar brandurile Occidentului erau o obisnuinta. Dupa moartea lui Muammar Gaddafi, au fost gasite in vila dictatorului libian sticle de Dom Perignon si Absolut, perne si alte accesorii Fendi si un televizor Panasonic.
Cele 1.100 de pagini ale istoricului Volker Ullrich despre viata lui Adolf Hitler schimba complet imaginea Fuhrer-ului. "Era complet diferit de imaginea construita de propaganda, aceea de umil om al poporului", scrie acesta. De exemplu, Ferdinand Porsche (inginer in cadrul Auto Union (Audi, in prezent), i-a construit liderului nazist un automobil revolutionar de curse, care a fost scos la licitatie in 2007 pentru 12 milioane de dolari.
Chanel de Apaca, pentru Elena Ceausescu
Rolexul si Mercedesul au fost, insa, brandurile favorite ale dictatorilor din secolul trecut. In multe fotografii, Fidel Castro si Che Guevara apar purtand ceasuri Rolex.
De altfel, ultimul ceas purtat de Nicolae Ceausescu a fost tot un Rolex. Dictatorul roman avea si un Mercedes-Benz 600 Pullman Presidential.
Surprinzator, Elena Ceausescu avea si ea inclinatie inspre marcile de lux, in special Chanel. Hainele ei erau facute in Romania, insa, la APACA, si imitau modelele casei frantuzesti, dupa cum povestea in presa Serghei Mizil, un apropiat al dictatorilor romani.
Razbunarea brandurilor
Uneori, si marcile se folosesc de dictatori, chiar si dupa moartea acestora. Este cazul celor de la Urban Outfitters, care au scos pe piata anul trecut tricouri cu Adolf Hitler, Saddam Hussein sau Muammar Gaddafi si pe care i-au numit, ironic, "supereroi cu jumatate de norma".
Bineinteles, organizatiile pentru drepturile omului au protestat si chiar s-a declansat un boicot la produsele acestei firme. Acesta este, insa, doar unul din multele exemple in care reclamele au exploatat imaginea dictatorilor, acestia fiind un ingredient sigur de controversa.
De cand exista publicitatea, Hitler a fost folosit in infinite ipostaze. De la reclame la prezervative si deodorante, la campanii anti-fumat (Tigarile ucid mai mult) sau de preventie SIDA.
Si, sa nu uitam de razbunarea ultima: tricourile cu Che Guevara si mai tinerii lor purtatori, care au impresia ca domnul din imagine este vreun star rock uitat.
