Zilnic, catre ora 12-13, gandul ne sta la mancare. La noi in birou exista diverse obiceiuri de pranz, fie sandvisuri la laptop, fie iesiri prin imprejurimi, fie comandat si mancat frumos, la masa in bucatarie. Avem printre noi si colegi care mananca sanatos, organic, si incearca sa se tina cat mai bine de principii, avem si dintre cei care mananca cam ce au chef.
Obiceiurile alimentare sunt un lucru foarte personal pana la urma. Nu e deloc usor sa ii convingi pe oameni sa si le schimbe. Si nu vorbesc doar de la individ la individ, ci si de raportul brand – public tinta. Dar unii au incercat, si-au si reusit. O sa vedem mai jos cum.
95% dintre romani au de regula legume in casa in mod curent, si 94% tin fructe. Stocul de fructe si legume e reinnoit o data la 3 zile de circa 40% dintre romani. Totul suna foarte bine pana acum - mancam des fructe si legume. In realitate, comportamentul alimentar al romanilor e prin excelenta haotic. Asta reiese din al zecelea raport de cercetare SMARK Research, In bucataria romanilor- de la raft in farfurie, realizat de Nielsen Romania. Noi, romanii, nu avem o educatie culinara bine pusa la punct; reusim sa "neutralizam" alimente sanatoase pentru ca le combinam aiurea, asociem regulile alimentare cu dietele de slabit, nu cu sanatatea, si nu vrem sa iesim din zona noastra de confort, chiar daca uneori [aproape ca] ajungem sa reconstituim documentarul Super Size Me.
Ne-ar prinde bine sa ne hranim cu mai multa cultura alimentara, chiar din reclame, daca pe alte cai nu functioneaza. Mai jos, ne reamintim de cateva campanii inspirate care au patruns dincolo de urechile publicului, si-au reusit sa schimbe perceptii, atitudini si comportamente.
Castigatoare a unui Leu de Aur la Cannes in 2014, campania care face trimitere la filmul lui Tarantino (referinta care trebuie sa fi contribuit la popularizarea campaniei), Inglorious Fruits & Vegetables, i-a indemnat pe cumparatorii unui lant de supermarketuri din Franta sa renunte la prejudecatile de la raft: asa e, unele fructe si legume nu sunt de pus in rama; totusi, pot sa aiba un gust foarte bun. Pentru ca, de regula, legumele si fructele care ies din tiparul perfectiunii sunt aruncate pe nedrept aici.
Ca sa opreasca fenomenul, Intermarche a inceput sa le comercializeze pe cele uratele la un pret cu 30% mai mic, la indemnul agentiei Marcel - principiu pe care l-am mai intalnit si prin supermarketurile romanesti. Campania a aparut la TV, radio, outdoor, in presa scrisa si online, si a avut un succes fulminant inca din primele zile.
Indiferent cat de superb si fresh ar arata, legumele de regula pierd teren in fata snacksurilor de orice fel. Parte din problema, identificata de Crispin Porter + Bogusky, sta in ambalaj. Pe asta a mizat agentia cand a creat pentru Bolthouse Farms o campanie care a crescut semnificativ vanzarile unui produs altminteri plictisitor: morcoviorii (baby carrots).
Suntem mai superficiali decat ne place sa credem. Asta a demonstrat si campania Eat'em like they're junk food. Morcoviorii au fost ambalati intr-un mod super-dinamic, ultra-tipator si, in consecinta, uber-cool, s-a plusat cu niste spoturi TV pe masura, si voila. Vanzarile au crescut semnificativ. Pe principiul fake it 'til you make it, daca vinzi legume, poarta-te ca si cum am vinde ultima generatie de caramele cu gust de Cola sau chipsuri cu aroma de Big Mac.
De alta natura a fost problema cu care se confrunta Columbia. Din cauza unui uragan care a lovit Florida in anul 1992, o specie de peste pradator a ajuns unde nu trebuia sa fie - in Marea Caraibelor - si a inceput sa se reproduca foarte rapid. Rezultatul a fost un dezechilibru care punea in pericol alte specii locale de peste cu acte in regula.
Norocul tuturor a fost ca, desi nu era o delicatesa in zona, pestele-leu (caci asa il cheama) odata gatit, e chiar delicios. Geometry Global Bogota s-a inhamat la campania de mai jos, a conspirat alaturi de bucatarii columbieni, si impreuna au introdus pestele-leu in meniurile restaurantelor si fast food-urilor. Unde nu exista cerere [publicul habar n-avea de existenta pestelui], iata ca s-a format.
Avem si reversul medaliei: in China, supa de aripa de rechin era o delicatesa foarte cautata. Motiv pentru care cadavrele rechinilor erau abandonate in adancuri, supa se prepara numai si numai din aripioarele lor. Cum convingi o intreaga populatie – si foarte numeroasa - sa renunte la una dintre cele mai apreciate mancaruri nationale? S-ar spune imposibil. Uite ca n-a fost.
Printr-un cumul de actiuni, intre care si cateva campanii bine gandite, consumul de supa din aripioare de rechin a scazut foarte mult. Guvernele din Hong Kong si China chiar au interzis servirea supei la receptiile oficiale. Printre campaniile care au contribuit la evidentierea problemei in sfera publica a fost cea creata de WildAid, endorsata pe termen lung (din 2006 pana in prezent) de starul NBA Yao Ming.
Si inca una care ne-a ramas in minte: o expozitie organizata de IFAW (International Fund for Animal Welfare) in parteneriat cu Young & Rubicam Shanghai. Obiectele expozitiei? Cosciuge cu rechini in marime naturala.
Animam spiritele pe final cu o animatie: un ad pentru o conferinta. Nu e despre nutritie, desi te poate pacali usor. Merge perfect pe ideea 'hai sa de-popularizam ceva sexy'. Ce-ar fi daca animalele ar manca fast food? Raspunsul, mai jos:
