Publicitarii romani comenteaza inscrierile si castigatorii de la editia Cannes Lions 2014. Vedeti raspunsurile Simonei Lazar, in prezent Copywriter la Young & Rubicam Prague:
A mai trecut un Cannes! Nu stiu cum se face dar nici anul asta n-am fost in juriul oficial, cu toate ca am atat de multe pareri. Asa ca va trebui sa ma multumesc, ca de obicei, cu pozitia de jurat neoficial, pe care o exercit cu cea mai mare placere. Gratis!
Sa incepem.
Comentarii despre concluziile la care au ajuns juriile de anul asta
Am simtit anul asta, mai mult decat in orice alt an, o dezamagire universala fata de deciziile luate de juriile mai multor categorii. Acum ca am avut timp sa stau si sa analizez mai atent castigatorii, pot sa inteleg si de ce.
Orice om care are un background si “un bagaj cultural publicitar”, daca vrei, cat de cat dezvoltat, nu are cum sa fie impresionat de mai mult de 30% dintre campaniile castigatoare. Pentru acel 30%, chapeau. In rest, am vazut idei vechi reambalate, idei copiate identic dupa meme-uri de pe 9gag, idei necontractate care au castigat aur, campanii care nu am inteles cum au putut sa ajunga chiar si pe long list sau campanii foarte bune care au luat doar bronz.
Si stateam si ma intrebam: oare oamenii astia s-au angajat luna trecuta? Sau pur si simplu au fost instruiti sa isi lase criteriile obisnuite de evaluare acasa si sa voteze dupa niste criterii noi, impuse de festival?
Ce campanii meritau premii mai mari decat li s-au acordat
Inainte cu cateva zile de festival am dat share studiului de caz pentru Ghita si am spus ca mi se pare super impresionant si ca sper sa castige tot aurul de la Cannes. Ar fi fost o si mai mare confirmare ca un client mare poate sa investeasca in campanii creative care au puterea sa ridice nivelul pietei de publicitate overall in Romania. Si Bucharest not Budapest ar fi meritat mai mult, pentru insight si originalitate.
Daca tot fac pe juratul, as fi dat un premiu si unei campanii facute de colegii mei pentru Harley, The Invisible Photobomb. Watch it, it’s fun.
Ce campanii nu meritau toate trofeele acordate
Cu riscul ca s-a mai facut, Harvey Nichols, desigur. Nu este corect ca o executie sa fie judecata in functie de restul executiilor din campanie, ca de asta avem categoria “Integrated”.
Outdoor-ul British Airways - Magic of Flying nu mi s-a parut ca merita Grand Prix, cu atat mai putin la Direct.
DHL - Trojan Mailing a luat, dupa cum am si anticipat, aur, desi clientul a declarat public ca nu a aprobat campania.
Campania pentru Volkswagen cu fotografii refacute 1 la 1 dupa niste meme-uri de pe net ne ofera o lectie valoroasa: ca sa castigi la Cannes, trebuie doar sa fii pe Fubiz in momentul potrivit, cu logo-ul pregatit. Nu mi se pare normal.
Si nu in ultimul rand, va rog sa priviti aceasta campanie Transavia. Nici macar nu am cuvinte.
Observatii despre studiile de caz ale campaniilor inscrise la festival. Ce merita preluat, ce trebuie evitat
Studiile de caz sunt extraordinar de importante. Am invatat recent intr-un training sustinut de un actor de la TAI Group New York ca importanta unei prezentari se distribuie astfel: 5% continut, 30% forma si 65% sustinere. Asa e si aici, unde studiul de caz reprezinta si forma, si sustinere. Poate e usor exagerat, dar de multe ori o idee slaba poate fi salvata de un studiu de caz impecabil si o idee buna poate fi ingropata intr-un studiu de caz greoi si prost executat.
Totusi, este o placere sa te uiti la unele studii de caz. Mai nou sunt si ele niste spoturi in sine, cu filmare, footage, coloana sonora, tot ce trebuie. Iar pentru ca in Europa de Est trebuie sa fim operativi, le analizam si sa extragem tips & tricks pe care le folosim mai eficient atunci cand ne construim propriile studii de caz.
Pareri despre campaniile inscrise de agentiile din Romania in 2014
Sa inscrii o campanie la Cannes presupune o munca uriasa, pe care creativii (din Romania dar si din Cehia) de obicei o depun singuri, pe langa joburile lor day-to-day. Sunt atat de multe elemente de care trebuie tinut cont incat devine aproape un job in sine. De aceea e de aplaudat numarul mare de inscrieri de anul acesta si cred ca fiecare experienta are learning-ul ei si ne ajuta sa facem lucrurile mai bine in viitor.
In Romania au existat mereu dorinta si cheful de a face lucruri, iar campanii precum cele la Rom, Vodafone, Cif, Coca-Cola, Anim’est, Pegas sau Nutrivet demonstreaza in continuare ca exista si posibilitatea de a le pune in practica.
Un Grand Prix personal. Campanii-reper pentru cum vrei sa iti faci job-ul
Campanii care te fac sa razi, sa plangi, sa fii invidios ca nu le-ai facut tu, sa crezi in continuare ca, dupa cum zicea prietenul meu David (Droga), “We can f*ck#ng change the world”.
Cateva dintre ele:
Project Daniel, o campanie cu adevarat life-changing.
Speaking Exchange m-a emotionat pana la lacrimi.
Pentru Lucozade dau si eu un Grand Prix Lazar Awards, absolut impecabil scris si produs.
If We Made It, sa nu creada Droga ca l-am uitat.
Concluzie:
Cannes e un fel de flappy bird. Dupa fiecare editie zici “Gata. La anul stiu ce am de facut”. Si incerci din nou, energizat. Insa, cand te lovesti din nou iar si iar cu capul de obstacole, iti dai seama cat de greu este sa aplici si practic toata teoria aia pe care crezi ca o stii.
Gata. La anul stiu ce am de facut.