Pe Monica Jitariuc o stiti cel mai probabil in calitate de Co-Managing Director la The Practice. Pe Lost and Found Desk descoperim o alta Monica Jitariuc, pasionata de liste, de lucruri frumoase, de proiecte cu initiativa, si nu de campanii, festivaluri sau de indicatori de imagine. Pentru ca prima ipostaza a Monicai a aparut deja de multe ori la noi pe site, am vrut sa-i dam ocazia sa iasa in fata si celeilalte jumatati a ei. Ne-a povestit despre cum si de ce a ales sa-si puna parerile pe internet si despre rolul blogului in viata ei.
Povestea blogului
Am inceput blogul personal Lost & Found Desk in 2006. Au trecut 8 ani. Pe atunci nu erau nici Facebook, nici Twitter, nici mai nimic. A inceput simplu. Imi treceau in cap tot felul de ganduri, aveam tot felul de idei, treceam ziua pe langa tot felul de articole, de chestii misto. Mi-era teama sa nu le pierd pana seara cand ajungeam sa ma vad cu prietenii sa le povestesc. Asa ca, din dorinta de a nu pierde nimic, am pus totul pe blog. Apoi, am observat ca, scriind pe blog, organizez mai bine informatia, aflu si mai multe lucruri atunci cand imi fac background-ul pentru articole. Deci, era de bine cu blogul, asa ca am decis sa il pastrez. Imi place mult sa scriu si blogul ma imi da pretexte mereu.
Care este relatia dintre blog si domeniul comunicarii
Niciuna. Nu este nicio relatie intre blog si munca mea in PR. Cand am inceput blogul lucram la client, apoi am lucrat in agentii de publicitate. Niciodata nu scriam pe blog lucruri care aveau de-a face cu munca. La inceput, mai aveam derapaje- mai comentam campanii, imi scriam parerile despre lucruri tangente cu domeniul comunicarii. Am incetat sa fac asta demult, atunci cand mi-am reconfirmat ca blogul este un loc personal si asa trebuie sa ramana.
Temele preferate
Cel mai mult si cel mai mult imi place sa fac liste. Fac liste cu tot felul de lucruri: de la liste cu lucruri pe care le stim si nu stim de ce ar trebui sa le stim, la lista cu motive de multumire pentru mama mea, sau lista tipurilor de zile sau a tipurilor de nopti…Am multe liste…e un serial fara sfarsit, cu teme mereu noi.
Apoi, de cativa ani, dau idei de cadouri oamenilor. M-am prins ca imi place sa scotocesc dupa idei, ca imi place sa fac cadouri si ca poate ideile mele ar putea fi de folos si altora. Asa s-a nascut serialul despre idei de cadouri: toata luna decembrie scriu despre asta. Acum am inceput sa dau si idei de Valentine’s Day.
Imi place foarte mult sa scriu despre proiecte culturale, despre piesele de teatru la care merg sau despre filmele pe care le vad. Uneori scriu despre proiectele prietenilor mei, despre proiecte despre care merita sa stie cat mai multa lume.
Ce e cel mai captivant la scrisul pe blog
Captivant…hm…pot sa iti zic de ce imi place mie sa scriu pe blog. Pentru ca la final, am o arhiva personala cu lucruri care imi plac, cu ganduri care ma pun pe ganduri. Si asta e cel mai capitvant.
Lectiile invatate
Am invatat ca e important sa scrii constant pentru ca daca nu scrii azi, nu scrii nici maine si tot asa.
Am invatat sa organizez informatia mai clar si sa imi prezint parerile si mai riguros.
Am invatat ca titlul conteaza enorm pentru a avea cititori mai multi, dar am decis sa ignor aceasta invatatura.
Postari reusite vs. postari nereusite
Nu tin evidenta succesului sau mai putin succesului postarilor. Nu am scris niciodata pentru trafic, mereu am scris pentru prieteni, pentru oameni care ma stiu.
Avand asta mereu in cap, am considerat un post de success acela la care oamenii au venit si mi-au zis “Am citit pe blogul tau despre… si mi-a placut/ am vazut si eu filmul/ am fost la piesa aia/ am donat bani pentru proiectul despre care ai scris, etc.”.
Dar, daca ar fi sa iti dau postarile cu cele mai multe interactiuni, probabil ca ar fi: Cum sa ai noroc in 13 pasi simpli, Ce am invatat in 2013, Listele de cadouri, Listele de filme.
Locul de unde vine inspiratia
Scriu de oriunde. De obicei scriu in sufragerie sau pe balcon. Noaptea.
Promovare
Singura promovare a blogului este postarea din cand in cand a cate unui articol pe Facebook. Nu am facut niciodata mai mult pentru el. Nu imi doresc sa am un blog cu trafic, imi doresc un blog care sa imi placa mie si prietenilor mei.
Planuri de viitor
Imi propun sa scriu in continuare constant pe blog, poate chiar mai mult decat o fac in prezent. Imi doresc ca blogul sa ma reprezinte si sa ramana locul unde regasesc mereu, peste ani, lucruri si ganduri bune.