![[AdLife] Constantin Sarcov (Piko, Chisinau): Am ramas in Republica Moldova pentru ca deocamdata nu ne asteapta nimeni in afara](https://media.iqads.ro/2014/03/constantin-web-res-cover-850.jpg)
Constantin Sarcov a deschis Piko in primul an de facultate. Timp de cativa ani a jonglat cu proiectele clientilor si cursurile de la Arte Plastice din Chisinau, a dormit putin, a trecut prin Bucuresti in stagii de practica la Cohn and Jansen JWT si Carioca Studio, iar acum isi dedica 90% din timp agentiei pe care a crescut-o "de mic". Anul asta, Piko participa pentru prima data la Noaptea Agentiilor si noi l-am luat la intrebari pe Constantin, care ne-a povestit despre industria din Republica Moldova, dar si despre experienta lui in advertising.
Primele semne ale talentului s-au vazut la scoala, cand nu plecam afara, ci ramaneam si desenam toata pauza si s-au conturat cand mi-am dat seama, in primul an de facultate, ca sunt cel mai slab din grupa. Atunci am realizat ca trebuie sa fac ceva ca sa ma remarc.
Copilaria mi-am petrecut-o la oras, facand nazbatii cu prietenii mei partizani si visand ca intr-o zi sa devin savant (da, stiu, suna straniu).
Adolescenta e perioada in care porti pantaloni largi, te certi cu parintii si asculti Parazitii.
In liceu eram tipul ala care isi scria eseurile singur si imi placea in secret de profesoarea de engleza.
Cand eram in facultate ma gandeam cum sa fac fata cerintelor facultatii de arte, si sa ma deosebesc de colegii de grupa, care cam toti aveau scoli bune de desen si pictura in spate, iar eu nu. Cel mai mult pe atunci m-au marcat revistele Kak si Campaign Romania, ultima probabil ajunsa dintr-o greseala in biblioteca facultatii.
Am luat primul salariu de la tipografia tatalui meu unde am lucrat 3 luni, intr-o vara, si unde am facut lucruri marunte, care probabil nu trebuiau facute. Cu primii bani primiti, 100 lei (cam 25 ron), i-am returnat tatalui meu o parte din datoria pentru calculator.
In publicitate am ajuns cand, in clasa a 7-a, am fost cu colegii la prezentarea castigatorilor Cannes Lions. Acolo a inceput totul.
Primul meu proiect in publicitate m-a invatat ca nu este nevoie de bani multi pentru a avea un spor in vanzari si pentru a avea ceva bun in portofoliu.
Ce te invata publicitatea si poti sa aplici in viata de zi cu zi e ca poti analiza o problema, gasi o solutie, implementa in viata si analiza rezultatele.
Momentele formatoare din cariera mea au fost absolvirea Facultatii de Arte Plastice si stagiile la Cohn and Jansen JWT si Carioca.
Mi-as fi dorit sa fi aflat mai devreme ca nu se fac bani din creatie in Republica Moldova.
Proiectul care nu mi-a iesit (desi tare mi-as fi dorit) este secret, pentru ca inca mai am sperante.
Cel mai bun sfat pe care l-am primit de la un publicitar a fost sa nu ma inspir din publicitate, ci din viata.
O lectie pe care am invatat-o pe calea cea grea a fost ca ideile care vin greu, se uita greu, si au un efect mai mare.
Cele mai multe nopti nedormite au fost cand eram in anul 2 la facultate, care e cel mai greu, si trebuia sa combin cursurile cu lucrul in agentie.
Am ramas in Republica Moldova pentru ca deocamdata nu ne asteapta nimeni in afara.
Din fericire, nu am momente care ma fac sa ma intreb de ce nu am ales si eu alt domeniu.
Uneori ma enerveaza publicitatea de la noi pentru ca, in 95% din cazuri e prost adaptata sau e mediocra.
Cred ca ne-ar fi mai bine tuturor in domeniul asta daca am face lucrurile cu dragoste si nu ne-am gandi intotdeauna doar la partea financiara.
Ma uit la juniorii de acum si ma gandesc ca le-ar trebui mai multa modestie, insistenta si sete de cunostinte.
Sper sa lucrez cat mai des pentru clienti care stiu ce vor, apreciaza lucrurile interesante si iesite din comun si sunt dispusi sa riste si cat mai rar pentru clienti care nu stiu ce vor si sunt conservatori.
Imi amintesc si acum ziua in care am castigat primul aur in publicitate si ziua in care am devenit unchi.
Aici e o fotografie cu mine in care particip la concursul You+ Luerzer's Archive.
Brand-urile straine care comunica cel mai bine sunt Old Spice, Innocent, Guardian, Rom.
Iar cele locale sunt Orange, Shopping Malldova, Moldcell, Fautor, Student Travel
O campanie buna e una care isi atinge scopurile intr-un mod pe cat de simplu pe atat de nou, si, drept urmare, are un efect peste asteptari.
Campaniile mele preferate sunt:
TV:
Herbaria - Fears, pentru unul din cel mai genial si neasteptat insight-uri pe care poti sa le astepti de la un brand de ceai, plus pentru o productie extraordinara.
Nike - Human Printing Press; campania reuseste sa ne arate batranul "print" intr-un mod nou si proaspat:
Print:
ITV - Injustice Campaign; pentru sinergia exceptionala dintre copy si imagine, toate condimentate de fantasticul Noma Bar.
Outdoor:
Tropicana - Energie Naturelle; campania se bazeaza pe un adevar stiintific cunoscut practic de toti, si castiga puternic prin simplitate in forma cea mai pura.
Digital:
Volkswagen - Fun Theory; pentru un insight genial si adevarat, care poate fi adaptat in multe alte domenii, cred ca aici s-a ajuns la momentul cand proiectul e mult, mult, mult mai mult decat o simpla publicitate.
Vodafone Digital Library; campania se remarca prin simplitatea ideii si actualitatea temei, cartile si cititul per general fiind o tema extrem de actuala.
Ambient:
Slovak School Archery Club; o idee de un milion.
Integrat:
Campania Rom; pentru ca au dovedit ca se poate cu un produs si client local.
Pe langa job-ul de zi cu zi, mai fac si stenciluri.
Weekend-ul e momentul in care pot sa ma ocup de proiectele agentiei pentru care nu am avut timp in zilele de lucru.
Promisiunea pe care mi-o fac si mereu o incalc e sa ma apuc de sport, si sa fac un branding jos palaria pentru proiectul handmade al prietenei mele Iaroslava.
Cel mai mult ma inspira:
cartea Juicing the Orange de Patt Fallon si anuarele D&AD.
filmul Baraka
melodia Unkle - Heaven
revista KaK
site-ul www.baubauhaus.com
Cand o sa am timp si bani sa fac orice imi doresc, voi construi o casa in copac.
Sper ca de-acum in 20 de ani sa ma gasiti departe si facand lucruri frumoase.
