Am auzit atat de multe despre Festivalul de Jazz de la Garana incat am impresia ca am propriile mele amintiri de la concerte, desi n-am fost niciodata acolo. Parca vad muntii care inconjoara scenele si corturile asezate pe malul paraului care strabate Poiana Lupului, la intrarea in satul Garana. Parca-mi amintesc piesele cantate de Luiza Zan in 2013, Avishai Cohen si Hiromi Uehara in 2011 si chiar piesele alese de grupul Jan Garbarek in 2007. Asta trebuie sa fie o experienta magica: una despre care ai auzit atat de multe incat aproape ai fost acolo. Dar genul asta de atmosfera se construieste cu munca din greu pe parcursul multor ani.
Festivalul a luat nastere in 1997, mai intai ca reuniune a artistilor romani din strainatate, dar in 2001 Marius Giura (Director, Garana Jazz Festival) a reusit inscrierea evenimentului in Europe Jazz Network si de atunci continua sa creasca. Garana Jazz Festival a ajuns in 2014 la cea de-a XVIII-a editie, un lucru deloc usor, dupa cum a povestit Stefan Caius Giura, reprezentantul Garana Jazz Festival.
In viata de zi cu zi
Suntem o familie care organizeaza evenimente. Familie in sensul de mama, tata, trei copiii. Lucram in media, in publicitate, design si management cultural.
Cand nu lucreaza
Ascultam muzica, frecventam pietele de vechituri si suntem toti pe Facebook, Pinterest, SoundCloud si alte retele trendy. Ne plac sau nu, sunt o sursa perfecta pentru informatii. Suntem la curent cu arta in general, design si jazz in special. Si suntem toti niste curiosi - stim ultimele reclame, castigatorii festivalurilor de film, legi noi si rase de caine si pisici. Un pic din fiecare.
The Big Idea
Ideea nu ne apartine. Cel putin nu in formula initiala. A fost la inceput doar un jam-session al artistilor romani din strainatate, care au venit in vacanta. Ideea de a face un festival de jazz european a venit de la sine si in acel punct ne-am implicat noi.
Echipa
Marius Giura – mass media
Gabi Giura – educatie
Cristina Giura – design
Simona Giura – design
Caius Giura – mass media
Dana Novac - economie
Obiective
Inca de la inceput, scopul a fost transformarea ideii intr-un festival european, cunoscut, ravnit. Nu a fost un start-up planuit sa faca bani, e aproape imposibil, luand in considerare diferentele economice – onorariile, transportul, taxele etc. Dar am reusit la editia a 18-a sa fim deja acolo unde am planuit de la inceput.
Ceva doar al lor
Nu a trebuit sa ne diferentiem de nimeni deoarece ne-am nascut diferiti. Un astfel de gen de muzica, open-air, la munte, departe de orice oras, in frig, ploaie. Este un adevarat succes. Nu stiu daca am avut sau nu un aport la revitalizarea genului in muzica romaneasca. Dar am avut un aport clar la renasterea interesului in randul publicului. Am trait cu oroare fiecare clipa in care ni se spunea ca jazz-ul este un gen elevat, intelectual, greu de inteles. In mare parte s-a trecut peste acest pas. Daca la primele editii media de varsta era de peste 50 de ani, acum este plin de tineri. Si vin pentru muzica, nu pentru bere.
Etapele pana la lansarea oficiala
Este greu de vorbit de o lansare oficiala. Concertele au existat cativa ani inainte de implicarea noastra. Am cautat in primul rand sponsori, un anumit tip de sponsori, carora le place jazz-ul si vin cu placere sa asculte. Pasul cel mai greu a fost convingerea artistilor din strainatate sa vina intr-o tara despre care nu stiau practic nimic. A urmat includerea noastra in Europe Jazz Network, reteaua promotorilor si organizatorilor de evenimente de jazz din Europa. Un pas incredibil de important pentru noi, care a adus un aport incredibil de imagine in randul muzicienilor din lume.
Desi am ajuns acolo unde am dorit si am putea merge mai departe, am decis sa pastram si traditia formata in cei 17 ani anteriori. O singura scena, fara concerte concomitente. Noi am garantat muzica de calitate, publicul a avut incredere in noi, inclusiv atunci cand nu cunosteau toate formatiile. Ni s-a propus in fiecare an ideea de a avea mai multe scene. Am refuzat. Publicul a venit sa asculte un concert al unei formatii, nu sa fuga din loc in loc pentru a asculta cateva cantece.
Momente critice
Festivalul a crescut in fiecare an. In anumiti ani am avut mai putine fonduri, dar am incercat sa pastram calitatea, reducand sau crescand numarul de zile de festival. Anul in care Trilok Gurtu nu a reusit sa vina din cauza unei greve pe aeroport a fost unul foarte stresant, la un pas de a pierde increderea publicului. Dublul concert al sau la cateva luni mai tarziu, organizat tot de noi, in Timisoara si in Bucuresti, ne-a ajutat enorm. Cresterea cea mai mare a fost dupa intrarea in Europe Jazz Network si includerea unui cap de afis in fiecare seara, cel putin.
Greutati
Garana Jazz Fest este un proiect special, mai mult decat orice alt proiect. In primul rand orice proiect cultural este sensibil la mediul politic si la finantari. Trebuie sa fie mereu adaptabil, sa pastreze o traditie si in acelasi timp sa fie mereu nou si trendy. Nu mai traim intr-o lume unde accesul la o formatie este strict live si face to face.
In al doilea rand, este un festival organizat de o familie, unde doua generatii cu gusturi diferite incerca sa coopereze. Uneori avem aceleasi intentii, alteori dorim sa ascultam formatii complet diferite. O astfel de situatie e delicata, dar ne-a ajutat enorm. In afara de pasiunea pantru nordici, fiecare concert este intr-un alt stil, nu am devenit in nici o clipa un festival de jazz clasic, sau free, sau fusion. Nu avem o eticheta.
Promo
Folosim si metodele traditionale, dar Facebook ne-a ajutat enorm. Si, dare we say it, avem groupies. Care au grupuri, bloguri si muncesc uneori mai mult decat noi la promovarea festivalului. Dorim mai multa lume la Garana, dar avem un public incredibil de stabil si de fidel. Sunt oameni cu care ne intalnim de 17 ani, in fiecare an, numai acolo.
Cum creste
Entuziasmul publicului a fost motivul principal de a continua si de a creste. Atunci cand duminica noaptea la ora 2 sau 3, in frig, oamenii raman in incinta festivalului pentru a vedea intr-un final fetele celor care au organizat festivalul si aplauda precum la teatru, nu poti sa nu incerci sa faci totul din nou, mai bine, la o noua editie.
Parteneri
Am organizat concerte, colaborari, mereu in acest domeniu. Iar partenerii au fost mereu esentiali. Europe Jazz Network ne este cel mai important partener. Dar si ICR-ul care nu mai este, si autoritatile locale care mai sunt sau nu, si Ministerul Culturii. Ne-au ajutat enorm. Dar daca rolul acestora este sa promoveze cultura, atunci adevaratul erou este sponsorul care poate ar avea vizibilitate mai mare la un meci de sport, dar a ales in loc sa finanteze un proiect unde oamenii apreciaza fiecare om sau firma implicata.
Cat de greu e sa monetizezi proiectul?
Sa transformi un asemenea proiect intr-o industrie, creativa sau nu, este un lucru aproape imposibil. Am avut ani buni, ani ok si ani infricosatori. Dar am reusit sa supravietuim si la ora actuala, acesta este cel mai important lucru.
Garana Jazz Festival in viitor
Singurul lucru sigur este ca festivalul isi va mentine calitatea si va supravietui. Dorim un festival mai mare, dorim mai multe formatii romanesti care sa poata trai din jazz. Dar pana acolo exista multe alte obstacole. Din inertie si inertie festivalul va creste, va aduna mai multi fani si va ajunge un festival de renume in Europa, mai mult decat unul doar unul bine cunoscut.
Alte proiecte
Alte proiecte in fasa sunt TimRock si Timisoara Jazz Fest.
