In timpul ocupat, cum spune el, este publicitar la Next Advertising, pasionat de social media mai exact. In timpul liber, scrie povesti. Nu din alea obisnuite la care va ganditi cand spuneti povesti. Povestile lui nu au zane, printese, cavaleri pe un cal alb sau zmei infioratori. Cel putin nu asa cum ni-i amintim din copilarie. Povestile lui sunt cu si pentru oameni mari. Nu sunt scrise intr-o carte, ci aranjate frumos pe un blog, unde, isi promite Alex, o sa scrie mai des. Mai multe despre blog insa, ne spune chiar el in interviul de mai jos.
Temele principale
tunaru.ro e blog generalist, creat din pasiune. Adica, mai sincer spus, am ales calea cea mai usoara: scriu doar cand am chef, doar despre ce am chef. :)
Imi place sa scriu, cum zic si in header-ul blogului, povesti de trezit oamenii mari. Asta inseamna ca, si atunci cand scriu pentru un brand, vreau ca cel care citeste sa ramana cu o idee care sa-l puna macar un pic pe ganduri. Scriu despre proiecte care incearca sa aduca schimbari in plan concret. Stiu, e foarte subiectiv. Tocmai de asta vorbim despre tunaru.ro si nu stiri.ro.
Ce e deosebit la scrisul pe blog
Ca te face sa cauti, sa nu te impaci cu ce primesti de la un PR-ist, cu ce vezi la un eveniment. Ca poti sterge tot si poti rescrie de la zero. Cred ca scrisul pe blog iti da iluzia imbunatatirii unui lucru, chiar si atunci cand e terminat. Si asta e o chestie reconfortanta.
Evolutia odata cu blogul
Cred ca singura directie in care te ajuta sa evoluezi scrisul pe un blog e cea a asumarii. Iti asumi ce scrii, pe cine critici, cati te vor lua la misto pentru o postare slaba. Cu alte cuvinte, nu cred ca scriu mai bine sau mai prost de cand am blog, ci doar, de frica asumarii unor lucruri care nu ma reprezinta, mai atent.
Postarile preferate vs. postarile esuate
Postarile preferate sunt cele care au devenit virale, care au ajuns in alte medii si care au spus cu adevarat povesti de trezit oamenii mari. Asta e despre cum am ramas prinsi o noapte in zapezi cand noi eram cei care voiau sa salveze. Iar aici e o poveste despre ”vocile revolutiei”, scrisa acolo, in Piata Universitatii.
Da, sunt multe postari pe care le-as sterge, dar intervine problema cu asumarea. Deci merit orice critici, eu le-am scris, eu sunt penibilul ala.
Locurile care inspira la scris
Am observat ca scriu mai bine in Word decat direct pe blog. Probabil, in contextul digitalizarii absolute, conservatorul din mine considera desuet wordul si il prefera. :)
Altfel, nu am alte preferinte de loc, timp sau stare.
Parteneriatele
Am avut parteneriate de toate felurile, dar predomina cele in care sunt chemat undeva si ramane sa vad daca gasesc un subiect interesant. Piscotar!
Nu sunt genul de blogger care cere/ ia sume imense ca sa scrie pe blog sau la care predomina campaniile platite. Fiindca nu am traficul necesar, nu fiindca nu mi se pare normal sa ceri bani pentru ce faci. Campaniile platite exista, dar sunt mai rare si alese dupa sufletul si priceperea mea. Nu cred ca exista un brand pe care sa il urasc atat de tare incat sa stiu de acum ca nu as vrea sa ma asociez vreodata cu el. Au fost campanii pe care le-am refuzat, dar din motive contextuale. Am trecut de mult peste ideea ca exista unele branduri care ne vaneaza sufletul si au aparut pe lume ca sa ne fure banii. Toate brandurile comerciale din lumea asta vor sa vanda si sa aduca, in final, un profit. Deci traim cu ele sau mancam mere padurete, e alegerea noastra.
Monetizarea
Nu incerc sa monetizez blogul, nu pentru asta scriu. Daca vine o propunere sa scriu contra unei sume de bani o discut si, daca imi place propunerea si cred ca pot scrie bine, o accept. Poate datorita simplitatii cu care tratez subiectul asta, nu mi s-a intamplat sa am experiente ciudate, nici macar interesante.
Promovarea
Incerc sa scriu interesant, dau link pe Facebook catre articole si... povestesc in astfel de interviuri despre blog. :)
Din punct de vedere al continutului, am observat ca prind bine povestile emotionale, lame, cum ar spune haterii (dar ele sunt la prima mana, deci incerc sa le evit), articolele despre calatorii si cele despre demersuri pozitive fara mari sanse de reusita (ne plac martirii).
Planurile de viitor
Sa ma intorc la un ritm constant de scris (de 2, 3 ori pe saptamana) si sa nu imi fie rusine de ce apare pe tunaru.ro.
