Imi aduc aminte ca intr-o vreme se tot difuza la TV un film stupid, "Draga, am marit copilul", cu doi parinti care, prin nu stiu ce incident, ajungeau sa-si supradimensioneze bebelusul. Si bebelusul incepea sa umble liber prin oras si sa bage in sperieti locuitorii. Un fel de Godzilla adorabil si inocent. Mi-am adus aminte de filmul asta cand m-am uitat azi la niste spoturi cu bebelusi imensi. Si nu le tin pentru mine, vi le arat si voua, caci avem destule, pentru toata lumea. Se pare ca bebelusii imensi au fascinat publicitarii din timpuri imemoriale. Mie mi se par simpatici, asa mari si pufosi. Poate voua vi se par inspaimantatori. Fiecare cu problemele lui. Sa purcedem.
Primele vin de prin 1944, de la Johnson's Baby care a lansat atunci cateva printuri in care niste bebelusi gigant aveau grija de mamele lor: le puneau la culcare, se jucau cu ele, chestii din astea. Mai mult, purtau si o conversatie despre treburile casnice:
Ne intoarcem in vremurile noastre si ne uitam la un spot creat de McKinney pentru compania de asigurari Nationwide Insurance. Pornita de la faptul ca oamenii au grija de masini ca de niste copii, reclama spune povestea unui tip care ingrijeste un bebelus gigant, adica il spala cu furtunul, il fereste de pericole in parcare si asa mai departe. E mortal si bebelusul super haios:
Am mai gasit unul adorabilo-scarbos. E creat pentru un brand de pungi pentru scutece (da, da, chestia aia unde arunci scutecul folosit). Spotul arata doua femei care se uita la un bebelus imens mancand si au o revelatie dezgustatoare:
Si Toys R Us a introdus un bebelus intr-o reclama. De data asta pe post de Godzilla, care distruge un oras si baga panica in toata lumea:
Si daca tot suntem la capitolul bebelusi, va arat si reclama asta care s-a viralizat la vremea ei, de la Evian, cu bebelusii dansatori. Nu sunt imensi, dar tot sunt draguti:
