"Semn susceptibil de reprezentare grafica, servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane" (Legea 84/1998, art. 3a); semn distinctiv si notoriu atribuit de un fabricant sau un distribuitor unui/mai multor articole/linii/game de produse si servicii din portofoliu, destinate comercializarii pe piata (inlesneste identificarea rapida a ofertei firmei si o diferentiaza de ofertele concurente). Elementele unei marci includ: - un nume de marca - un semn verbal (termen uzual, arbitrar sau fantezist), un nume patronimic, un nume geografic, un nume istoric, un neologism, un slogan sau o sigla, o combinatie de cifre si litere, un pseudonim s.a.; - elemente grafice/grafismul numelui - logotip, eticheta, desen, combinatie de culori (nuante, dispunere specifice), forme (forma produsului, forma ambalajului), o monograma etc.; - elemente figurative (simbol, vinieta, holograma, sigiliu), sonore (tema muzicala, jingle, semnal sonor - spre exemplu, ragetul leului de la Metro Goldwyn Mayer), olfactive (o aroma/un parfum specific) sau complexe (combinatie inre doua sau mai multe semne initiale). Potrivit legislatiei marcilor, aceste elemente formeaza obiectul unui drept de folosinta exclusiv, pentru o perioada de timp nelimitata, in conditiile legii. In conditiile actualei piete concurentiale, marcarea este indispensabila pentru identificarea originii - la majoritatea produselor. Marca ofera garantia calitatii si functionalitatii produsului (pe care il personalizeaza), faciliteaza recunoasterea rapida, dezvolta un sentiment favorabil de incredere si securitate din partea clientilor - prin reducerea riscurilor la achizitionarea si consumul/utilizarea sa. V. marca inregistrata.
