Ema Prisca, freelancer
Un spot ca un cocktail de vara: colorat, light si caruia ii uiti numele imediat ce chelnerul iti ia paharul de pe masa. Plasandu-ma in fata lui ca un consumator normal, care aloca publicitatii un procent infim din atentia lui, spotul Talk Talk nu reuseste sa-mi devina o amintire. Maxim ce poti sa spui e “a, spotul ala cu fete din oameni", pentru ca spre deosebire de celebrul “Big Ad", reprezentarea sa nu deriva din adn-ul mesajului. O forma fara fond dar o forma putin memorabila, cel putin pentru piata UK unde privitorul este expus la branduri care ii spune povesti interesante si ca sens si ca realizare. Faptul ca Talk Talk imi da convorbiri gratuite in retea ajunge probabil, doar la urechea celor pusi ca mine sa privesca spotul cu intentia de a scrie cateva vorbe despre el. Nu stiu ce alte cai si mijloace a mai folosit Talk Talk in dialogul lui cu consumatorii, dar daca a fost consecvent in reprezentare, e posibil ca oamenii sa-l fi simtit ca pe un brand cald, lejer, uman, cu zambetul pe buze.
Tentatia ma impinge sa plasez spotul asta in Romania. Eufonica, de pilda, sa se fi lansat cu un asemenea spot. Discutiile informale ale industriei l-ar fi plasat probabil ca pe o ruda necajita din familia executiilor de tip “Big Ad", dar la televizor ar fi dat bine. Contextul pauzelor noastre publicitare i-ar fi fost prielnic.
Brand
Campanie
An
2006
