Cand am vazut prima oara reclama la rachiul "Hanul Ars" (pe care puteti sa-l urmariti aici), am facut ce-au facut probabil multi "spectatori". Am exclamat "Mama, ce fata de retardat are asta..." si am ras cu lacrimi. Reclama pare trailerul unui film Kusturica. Catsingul si atmosfera reclamei sunt desavarsite pentru a genera un umor ieftin, iar spot-ul aduce cu reclamele Unirea.
Departandu-ne putin insa de umorul irezistibil, ne intrebam care e target-ul produsului asa cum reiese el din reclama. Un rachiu "aprig" are un target "jos", care nu prinde umorul spotului pentru ca se identifica cu personajele. Fortand putin nota, ceea ce pare desprins din filme si de un prost gust comic unor oameni cu un grad mediu de cultura, e viata reala pentru bautorii de "Hanul Ars".
Target-ul bautor de licori mai fine, care "prinde" probabil umorul, n-o sa bea vreodata "Hanul Ars". Nu indraznesc sa spun ca din spot reiese ca "Hanul Ars" se adreseaza unor retardati care vor sa fie "cool".
In afara de aceste rezerve pe care mi le manifest in legatura cu pozitionarea produsului, toate bune. Rasul face bine la sanatate. Mai mult, vazand personajul tatuat care zambeste gales unor fete pret de vreo 3 dinti lipsa, te simti instantaneu mai bine in propria piele.
