- Bonjour, chers paysans!
- Bonjur madam le profesior. Nous avons tous ublie le devoar a la mezon.
- Comment? Qui a mange votre devoir cette fois? Le chien ou le cheval?
- Ui, ui, le sien ou le seval. Meme un diable (adica tot un drac).
Un elev en retard, oricat de mult ar fi intarziat, nu uita bunele maniere si parcheaza caruta cu stil, introducand cabalina in marsarier astfel incat sa nu deranjeze sacii din portbagaj. Intra la lectie in sala de birt, unde colegul de banca il intampina cu un soi de entuziasm rezervat de conte francez, detasat de realitatea anodina:
- Hai, ma odata, ma!
Ii intoarce paharul cu gura in sus si il tranteste pe masa, lasandu-l sa-si toarne singur din sticla misterioasa care ii va insoti pe calea spre cunoasterea rafinatei limbi franceze. Elevul intarziat se serveste singur si incepe sa se laude cu ceilalti in cor in legatura cu pasaretul in posesia caruia (slava Domnului ca) se afla. Doamna profesoara nu stie nici dansa prea multa franceza, pentru ca pronunta la un moment dat "deux" in loc de "des", dar elevii sunt toleranti, se prefac ca nu remarca si pronunta ei corect. Deh, nous sommes des gens (adica oameni suntem).
Si apoi, dintr-o data, in toiul momentului intelectual de maxim rafinament, un "taran de politist" (oare o sa ma dea in judecata Politia Romana pentru asta? Bine, atunci: "un domn care se deduce din context ca ar fi politist si ca domiciliaza in mediul rural, laolalta cu ceilalti indivizi care par sateni, asta doar in cazul in care domnul in uniforma nu e in vizita prin satul cu pricina si nu a trecut pe acolo doar ca sa schimbe canalul pe Etno Tv si sa pocneasca putin din degete") are neobrazarea de a produce une troublante perturbation de la lecon , iar le birtman il aproba prin miscarea sugestiva a mainilor in ritmul acordurilor melodice.
Elevii se intorc indignati spre elementul perturbator si ii trag un perdaf simbolic printr-o tacere apasatoare si plina de repros. Grobianul personaj se sesizeaza si schimba canalul, redandu-i glasul madamei profesoare.
Inainte de a reveni a leurs moutons, contele dezaproba comportamentul ignorantilor din incapere: "N-ai cu cine, ma, n-ai cu cine!", colegul de banca se pronunta si el sententions: "Ce vrei, ba? Niste tarani!" si apoi intra VO-ul cu naduf "Cava d'Oro - o picatura da stil in viata ta".
Asa, acum ca am repovestit spotul, analiza unde e? Nu e nici o analiza. Ce nevoie mai are de analiza un viral? Ca sa explic ce? Umorul? E atat de genuin incat nu cred ca poate fi reconstruit pe baza unei retete. Trebuie sa ai fler ca sa creezi asa ceva. S-a raspandit foarte repede, a primit o multime de comentarii pozitive, are aproape 50.000 de vizualizari pe YouTube in mai putin de 10 zile si blogosfera s-a pronuntat intr-o majoritate covarsitoare pentru calificativul "supertare".
Nu e evident ce ne face sa radem la spotul asta? Pai, desigur, daca imi pun acum ochelarii de hermeneut publicitar, consemnez sindromul "Rade ciob de oala sparta" si sunt profund impresionata de modul in care au reusit sa o faca fara sa jigneasca taranii privitori, care sunt intr-o continua emulatie fata de consatenii lor. Ar mai fi de consemnat replicile emblematice din final, care trimit la resemnarea autentic romaneasca a taranului sarac si cinstit, care a reusit secole de-a randul performanta de a nu ridica absolut nici un deget impotriva "sortii potrivnice" si as putea filozofa pagini intregi despre romansim plecand de la reclama asta, fara sa-i gasesc vreun defect.
Voua de ce va place Cava d'Oro?
Comentarii
mie personal imi place MULT spotul :)
bravo frate! noroc ca mai vad asta la televizor in calupul publicitar, altfel ma plictisesc de moarte!
E si normal. La ce succes a avut Unirea cu "Gogule! Probleme ba??" iaca si firma de creatie responsabila de licoarea asta a facut la fel. Daca n-o fi una si aceeasi, si parca vad ca acelas director de creatie :)). M-as strica de ras... :)
Vrem sa bea taranul, dar facem spoturi pentru noi. Când am auzit pentru prima data acest banc, am savurat ironia fina. Ma îndoiesc însa ca publicul tinta caruia i se adreseaza spotul va avea aceeasi experienta.
Din pacate nici explicatia ca se adreseaza celor mai 'rasariti' nu tine, pentru ca deja exista o marca care face acest lucru, respectiv Zaraza.
Vedeti voi, bancul e perfect. Meritul culturii populare, pe care nu o s-o bata niciodata nici o agentie de publicitate.
Singura contributie a 'creativilor' trebuia sa fie sloganul. Aici se vede 'maestria' lor.
În primul rând folosesc cuvântul 'picatura' adresându-se unui target care bea cu galeata. Alo, nu vorbim de superglue...
În al doilea rând, daca 'nu stie taranul ce-i sofranul', ce pretentie sa ai de la el sa înteleaga ce-i chestia aia cu stilul pe care o promite trascaul.
Nu exista marci la misto'...
E ok-ut pana la replica finala cu "Niste tarani". M-as fi lipsit bucuros de ea. E putin in plus, zic eu.
In rest, reteta veche. Ne bucuram ca satul romanesc este atat de funny. Si ca bancurile reprezinta un izvor nesecat de creativitate in Romania.
Pe cand o campanie care sa-i de "viata" lui Bula? Punem pariu ca ar rupe piata ala care-l face pe Bula "marca inregistrata"?
Publicul tinta nu cred ca e format doar din oamenii care se recunosc in spot, isi dau seama brusc ca si ei stau la tara si deduc ca ar trebui sa bea si ei coniac din asta. Cred ca vor rezona cu mesajul cei care s-au resemnat sa urmareasca la tv oameni "cu stil" si care stiu ca ei nu vor avea niciodata nici Maybach-uri, nici vile la Snagov. E vorba despre sentimentele pe care ti le declanseaza glumita asta inocenta, de cat de mult ai vrea picatura aia "da stil", de faptul ca te consideri mai bun decat cei din categoria ta ("niste tarani"), de diferenta dintre ambitie si realitate, de resemnarea de care vorbeam mai sus si de naduful cu care VO-ul pronunta "in viata ta". Dar ar fi patetic sa vorbim despre toate astea, mai bine sa spunem ca e pur si simplu misto.
DAR, e tuica? coniac? vin spumant maroniu?
bautura e coniac.