In branding stim ca nu stim, pentru ca brandingul tine de business management (nu de marketing si nici de comunicare) iar in business nu se fac confidente.
De asemenea, a presupune ca lucrurile se vad mai bine de la Bucuresti decat din fotoliile salii de board unde au avut loc discutiile Xerox-Interbrand ar dovedi o gandire devianta, dar - mai mult ca joc de societate decat ca discutie de branding - putem incerca sa interpretam ceea ce vedem.
Identitatile nu se schimba de dragul consumatorilor, asa cum maselele de minte nu se extrag ca sa fim mai frumosi - corporatiile isi schimba identitatile atunci cand incearca sa rezolve probleme functionale, cand isi schimba drumul, cand isi fac noi planuri.
Putem presupune ca top managementul Xerox isi re-evalueaza optiunile si doreste sa semnalizeze acest lucru. Stakeholderii lor probabil ca incep sa simta in ce fel cursul pe care e inscris businessul se schimba, care sunt noile prioritati, care e noua viziune. Din toate astea noi vedem doar un logo.
Din punct de vedere tehnic rezolvarea grafica nu pare valoroasa deoarece apare in contextul unei avalanse de bile lucioase, de benzi infasurate si de X-uri - dar nu pentru ca designerii nu mai au alte idei, ci pentru ca asta pluteste in aer, asta e masura grafica a vremurilor. De la Xbox 360 la AT&T, de la BT la Alcatel-Lucent. Dar si de la Novensys la multi-premiatul Domo.
Pacatul rezolvarii nespectaculoase insa nu poate fi probat pentru ca nu cunoastem contextul de business si nici problema pe care designerii au primit mandat sa o rezolve. Nu cunoastem asociatorii de brand pe care designerii au primit brief sa-i corecteze si nici de ce criteriile multimedia par sa fi urcat in fruntea listei de prioriati.
Putem doar sa privim de pe margine, constienti ca "imi place" si "nu-mi place" sunt criterii de cafenea, nu de shareholders meeting.
Sa privim asadar. Si sa incercam sa invatam ceva din felul in care Xerox va castiga - sau pierde - din aceasta schimbare.
Comentarii