[Newsletter Collection] Oana Filip: Newsletterul meu este de nișă, educativ și tratează doar subiecte care țin de universul de community building

Un newsletter bun este cel care aduce valoare cititorului, restul este despre scheme și rețete care trebuie testate. Așa zice Oana Filip, community builder și editoare a newsletterului Lipici în comunitate, pe care îl scrie de mai bine de trei ani. Temele pe care le explorează în scrierile sale sunt educative și țin de construcția comunităților. Textele ei au și un rol informativ pentru oamenii care muncesc în „tranșeele” comunităților sau conțin povești din experiențele sale. Poveștile personale sunt cele care produc cel mai mare ecou în comunitatea care s-a strâns în jurul newsletterului, pentru că reamintesc o nevoie umană universală, aceea de a fi împreună.

"Am un document work-in-progress în care strâng constant idei de articole. Încerc să păstrez un echilibru între tipurile de conținut pe care le acopăr și să nu apăs pedala prea tare doar într-o parte. Eu sunt prima care are nevoie de diversitate, dar și de coerență și relevanță", spune Oana.

Povestim cu Oana Filip despre cum a apărut newsletterul Lipici în comunitate și cum este acum munca ei la acest proiect editorial independent.

Etapele care te-au format

Oh wow! E o întrebare care necesită un proces de introspecție serios. La gut feeling, aș zice că e un mix între voluntariat, intraprenoriat, antreprenoriat, storytelling și mult community building. La diversitatea asta de experiențe și roluri se adaugă faptul că am avut un mentor timp de o decadă, am lucrat cu oameni din RO, dar și din afară și, în general, am apetit pentru învățare și experimentare. Și multă consecvență.

Cum a apărut pasiunea ta pentru scris

Am terminat Comunicare și PR la Facultatea de Filozofie și Științe Social-Politice în cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și am făcut voluntariat încă din primul an. Am avut ocazia să înțeleg devreme ce înseamnă să adaptez un mesaj pentru audiențe diferite, iar ulterior, în cei 7 ani de freelancing, în care am făcut copywriting pentru agenții de PR & advertising, am putut să merg în profunzime și să înțeleg cum să lucrez cu designers, project managers, specialiști în comunicare și să amplificăm o voce comună.

Am petrecut niște timp extrem de valoros și în redacția DOR, unde am contribuit la una dintre edițiile The Power of Storytelling, iar acolo am avut pe lângă mine doar oameni care scriu excepționali. Acum mai bine de 3 ani am scos în lume Lipici în comunitate, unde am mai cerut feedback pe articole de la editori, iar la jobul de zi cu zi scriu din plin. Cu ocazia asta realizez că primul blog l-am scos în lume în 2009, pe platforma Blogpost, deci sunt niște ani de scris. Am o preferință pentru longform, dar îmi plac și mesajele telegrafice pe care le scriu de aproape 15 ani pe astăzimi-aplăcut.ro. E cel mai lung și intim proiect personal care și-a pus amprenta asupra unui stil de scris dacă vrei, dar, mai ales, asupra felului în care aleg să mă uit la viață.

Ingredientele unui Newsletter bun

Unul singur: să aduci valoare în viața celui care te citește. Restul, sunt scheme și rețetare care trebuie testate constant. Pare simplu, dar nu e. Este nevoie de multă claritate și scrisul nu iartă. Dacă ai mintea încâlcită sau nu stăpânești subiectul despre care scrii se va vedea ca uleiul în apă în fiecare cuvânt pe care îl pui pe foaia digitală sau non-digitală.

Ideea newsletterului

Newsleterul se numește Lipici în comunitate și l-am lansat în septembrie 2021. Mi-a luat 20 de minute să scriu manifestul, dar mi-a trebuit o decadă ca să ajung în punctul ăla. Ideea a venit la fel ca în alte contexte în care am ales să scot jucării creative în lume. Voiam să dau mai departe din ce știu și învăț în zona de community building și să îi ajut pe cei mai la început de drum să facă o treabă coerentă și consistentă. Și poate să evite o parte din greșelile care pe mine m-au costat mult. Să fii community builder presupune să aduni oamenii laolaltă cu un sens, așa că numele mi-a venit după foarte puțin brainstorming. Am zis că eu vreau să fiu lipici, nu lipitura și să contribui la dezvoltarea și maturizarea acestei industrii.

Rolul newsletterului

Învățare first, inspirație second. Dar asta nu înseamnă că nu există și o componentă generoasă de informare că asta e temelia pentru orice. Încă vreau să mai explorez cu tipurile de conținut, dar momentan am găsit un combo bun, care mă mulțumește și simt că este aliniat cu ce mi-am propus să obțin de la acest produs editorial independent: articole educative, interviuri, studii de caz, eseuri personale.

Cititorilor îmi doresc să le aduc ce am menționat mai sus: valoare. O poți traduce ca instrumente prin care să facă treaba mai bună în tranșeele comunităților pe care le construiesc, povești care să îi ajute să se simtă mai puțin singuri sau care să le dea curaj că se poate, exemple de comunități care au impact și fac foarte bine în partea lor de lume.

Comunitatea care s-a strâns în jurul newsletterului

Ideea de comunitate în jurul newsletterului a ajuns să fie obsesia creatorilor de pe Substack. E foarte dificil să construiești o comunitate de felul acesta și nu e suficient să întreții un dialog prin comentarii sau să te folosești de alte funcționalități ale platformei (notes, mesaje private etc.). O comunitate presupune o dinamică many-to-many, iar Substack încurajează, by design, de una tip one-to-many sau top-to-bottom. Astăzi, nu știu niciun newsletter din RO, dar poate cine citește rândurile astea mă poate ajuta, care să facă evenimente offline cu cititorii, să co-creeze, să aibă ritualuri, să trăiască o formă de apartenență.

Cititorii de la Lipici în comunitate sunt, în primul rând, mult mai mulți decât mă așteptam. De-a lungul celor aproape 13 ani de community building m-am simțit singură în repetate rânduri. Nu aveam cu cine să discut despre comunități, să dezbat, să testez idei și concepte. Faptul că astăzi sunt citită de aproape 3000 de oameni, cei mai mulți din industriile creative, nu poate decât să mă onoreze, să mă responsabilizeze și să îmi dea zvâc pentru mai departe.

Direcțiile editoriale

Newsletterul meu este de nișă, educativ și tratează doar subiecte care țin de universul de community building. Și așa mi-ar plăcea să rămână, mai ales că este un playground generos și mai este mult loc de joacă. E mult spus direcții editoriale, mai ales că sunt solopreneur, cum, de altfel, sunt cei mai mulți de pe Substack. Mă preocupă enorm promisiunea pe care o fac cititorilor în fiecare ediție și să livrez pe măsura ei. Să dau credite de fiecare dată, să ofer resurse care aduc perspective complementare la ce scriu, să mențin o voce autentică și onestă, să scriu cu scopul de a ajuta.

Credit foto: Katerina Nedelcu

Alegerea temelor relevante

Am un document work-in-progress în care strâng constant idei de articole. Încerc să păstrez un echilibru între tipurile de conținut pe care le acopăr și să nu apăs pedala prea tare doar într-o parte. Eu sunt prima care are nevoie de diversitate, dar și de coerență și relevanță, motiv pentru care alegerea temelor e foarte ușoară. Sunt subiecte care necesită multă claritate și context, cum e faptul că nu ai o comunitate pe Instagram sau Facebook, în altele vreau să ofer o perspectivă personală a ceea ce înseamnă forța unei comunități, cum e acest eseu, iar în multe abordez teme care se tot repetă în discuțiile pe care le am cu cei care construiesc comunități.

Procesul de creație

Depinde de subiect. În cazul interviurilor — le numesc conversații cu lipici — e research-ul fără doar și poate. Îmi iau timp să văd ce s-a mai scris despre oamenii respectivi, dar le și urmăresc munca o perioadă mai mare de timp pentru că rezultatele vin greu în community building. Pe de altă parte, în cazul articolelor în care ofer ancore specifice pe anumite bucăți din construirea unei comunități, cum ar fi onboardingul, am deja acest know-how și atunci mă gândesc la cum pot împacheta conținutul ca să fie cât mai relevant pentru cititori. Uneori, este un articol stand-alone cu tactici și strategii pe care oricine le poate implementa, alteori e via un studiu de caz, cum a fost cazul LDD PRO.

Documentarea

Fac community building de aproape 13 ani, iar când am început aproape nimeni nu vorbea despre asta în RO. De-a lungul anilor, am învățat să cern mai bine făina, să văd ce se potrivește cu identitatea și cultura noastră, să iau la trântă anumite blueprints și să îmi modelez propriul fel de a face munca asta. Am făcut MBA-ul de community building de la CMX, dar și alte cursuri care m-au ajutat (Storytelling for influence de la IDEO sau The art of gathering de la Priya Parker, de exemplu), sunt conectată la realitatea internațională via mai mulți profesioniști pe care îi urmăresc și cu care mai schimb mail-uri, citesc cărți de domeniu sau tangențiale, dar relevante, pun în practică pe propria piele.

Impactul primelor texte

Cred că avem o perspectivă ușor stângace când vine vorba despre impact și îl tratăm destul de superficial. În cadrul programului pe care l-am făcut la Ashoka România, am înțeles foarte limpede cât de greu este să măsori impactul și cum e nevoie de sisteme care să se uite la schimbare pe termen mediu, lung și foarte lung.

Cum este acum

3+ ani mai târziu, aș zice că impactul newsletterului stă în faptul că este o resursă de încredere pentru mulți oameni care construiesc comunități în părțile lor de lume. Cel mai frumos compliment pe care l-am primit a fost când zice comunitate, te gândești la Oana Filip. Pe lângă asta, tocmai am lansat a treia grupă din programul Community Building Takeoff, o inițiativă care a apărut din nevoi descoperite cu Lipici în comunitate. Bonus: mă caută oamenii pentru consultanță sau mentorat în community building, țin prezentări în organizații și ONG-uri și, în general, dau mai departe. Pentru mine, asta nu-i deloc puțin lucru.

Încă este un proiect fresh, încă vreau să experimentez, încă simt că mai am atât de multe de spus și de descoperit în egală măsură. E la fel de frumos ca la început, ba chiar a devenit mai fascinant între timp și asta datorită cititorilor și a reacțiilor lor. Sunt parte din combustibilul care mă face să continui. Provocator e să găsesc oameni cu know-how și experiență pe bune care să scrie pentru newsletter, dar cred că am găsit o soluție isteață la provocarea asta. Rămâne să testez și să vedem dacă ține la jocul de glezne din tranșee.

Cifrele

Sunt aproape 3000 de abonați, iar media ratei de deschidere este de 45-50%. Au fost și câteva ediții care au sărit de 60%, dar cam așa arată datele din dashboard. E, oricum, peste ce mi-am imaginat pentru că vorbim de un produs de nișă într-o industrie în descoperire, care abia începe să se maturizeze.

Un lucru surprinzător constatat odată cu începerea newsletterului

Consistența bate multe neajunsuri. Dar e ceva ce știam și din alte contexte ale vieții mele, newsletterul doar mi-a amintit.

Ce te interesează cel mai mult în rolul de creator de newsletter

Am un dublu-rol la newsletter: editor și scriitor. Așa că nu prea le pot separa, de asta mai și trimit unele articole la review, tocmai ca să ies din cap, să dau zoom out, să chestionez și, în final, să fac mai bine. Mă interesează să le fac îmbunătățesc viața celor care mă citesc. Nu în toată complexitatea ei, nu am pretenții mesianice, ci frânturi din ea.

Textele cele mai citite

Sunt articole la care am muncit enorm și poate nu au avut ecoul pe care îl așteptam și altele care au curs lin și au fost primite cu mult entuziasm. Dar, independent de asta, poveștile personale rămân, de departe, cele care produc ecou pentru că ne reamintesc că singura soluție este fim împreună și să amplificăm o voce comună*.*

Cum te asiguri că newletterul tău nu trece neobservat în inboxul abonaților tăi

Nu fac nimic. Nu mă folosesc de titluri catchy, nu fac clickbait, nu creez alertă inutilă, ci trimit în lume cel mai bun conținut de care sunt capabilă în acel moment unic în timp și spațiu. Și dacă o singură persoană găsește ceva valoros în el, atunci mă declar mulțumită.

Colecția ta de newslettere

Preferințele (sau banda mentală) se mai schimbă, dar, din RO, momentan citesc Povești din sport — Andreea Giuclea, Draft Four — Cristi Lupșa, Iașul Nostru — Alex Enășescu, Foaia de observație — Sorana Stănescu, Drepturi și strâmbe — Luiza Vasiliu și Alex Ilie. Din peisajul internațional, New Public, The Oneliness Project, Unmapped Storylands de Elif Shafak, Working Theorys, The Isolation Journals de Souleika Jaouad, Dense Discovery, Jim Antonopoulos, David Spinks & more. Îmi iau ce am nevoie în perioada asta a vieții mele — speranță, resurse de încredere, apartenență, diversitate și creativitate.