[Newsletter Collection] Codruța Simina: E provocator să explic unele momente sau tactici, în așa fel încât să poată să înțeleagă orice cititor. Uneori nu reușesc. Uneori mă exprim în scris ca un câine lup

Ideea unui newsletter cu știri despre știrile false le-a venit la final de 2019, început de 2020. Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea făceau de mai mulți ani investigații prin care aduceau în spațiul public mecanisme ale dezinformării în online, dar părea că atunci oamenii nu înțeleg gravitatea fenomenului. Prin newsletterul Misreport, și-au asumat ei o conversație saptămânală și documentată despre cum funcționează și ce efecte are dezinformarea asupra comunităților și regimurilor politice în care trăim.

Miresport a fost lansat în pandemie, iar în prezent a depășit 10.000 de abonați, despre care Codruța speră că au devenit mai rezistenți la tacticile de dezinformare. 

"Încerc de fiecare dată să mă pun în pielea cititorului, și să răspund la câteva întrebări: mă ajută informația asta? Pot să o leg de ceva din realitate/ceva ce am trăit? Vine cu o idee nouă? Mă învață ceva nou? O să fiu mai pregătit când ajung iar să scrollez în bezna minții pe rețele sociale?".

Povestim în continuare cu jurnalista Codruța Simina despre Misreport.

Etape formatoare

Aș zice că o etapă fundamentală formatoare a fost în gimnaziu, când, datorită profesorului meu de limba română dintr-un orășel de munte din Apuseni, m-am pregătit intensiv pentru fazele județene și naționale la olimpiada de limba și literatura română. Asta a însemnat în primul rând foarte multă gramatică, pe care pot să spun că am mâncat-o pe pâine. Și a fost și a doua parte, cea de analiză literară, care m-a ajutat să pot să înțeleg și să analizez orice fel de text. Poate pare naiv sau stupid, dar pentru mine nu e așa. Eu am fost unul din elevii ăia pasionați care mergea la școală cu entuziasm. Mi-aș dori asta pentru toți copiii care fac astăzi școală în România - să aibă profesori care să le deschidă mințile și să le dea curaj și încredere în propria gândire.

Am făcut apoi un liceu de informatică - și asta m-a învățat să urmăresc firul logic în orice structură. În facultate, am avut norocul de-a avea o gașcă de colegi cu care am făcut de la 0 o revistă lunară. Aș mai trece la etape formatoare toate redacțiile prin care am trecut în douăzeci de ani, și care nu sunt puține. Plus biblioteca pe care mi-am făcut-o singură.

Etapele transformatoare au fost toate momentele și oamenii din viața mea care mi-au spus, într-un fel sau altul, că nu pot să fac ceva anume. A ajutat.

Când și cum a apărut pasiunea ta pentru scris

Pasiunea a apărut în gimnaziu, dar am început s-o iau în serios în ultimii 15 ani. Primul redactor-șef cu care am lucrat într-o redacție de ziar mi-a spus că un text bun merge după regula: zi ce vrei să zici. Și asta cred că pare naiv și ușor. Am descoperit că, în realitate, e cel mai greu să zici chiar ce vrei să zici, și doar atât. :)

Ca atare, încă lucrez la asta. Și relația cu scrisul e poate cea mai complexă din viața mea. Limbajul este o tehnologie magnifică, dar capricioasă - are tendința să se întoarcă și să te lovească în creștet dacă o folosești pentru a înșela. Cam asta e etapa în care mă aflu dintotdeauna: încerc să nu mint sensul cuvintelor pe care le folosesc.

Ingredientele unui newsletter bun

Aș minți dacă aș spune că le știu pe toate. Dar primul ingredient ar fi: scrie despre ce știi. Apoi, din ce am învățat până acum, e foarte bine să-ți cunoști cât de cât publicul și să-i aduci informații noi, la care nu are acces, documentate serios, explicate limpede, fără burți. Varietatea ajută. Ajută și contextul, în momente sensibile.

Noi ne-am obișnuit să facem ediții speciale atunci când realizăm că publicul simte că s-a întâmplat ceva nou în spațiul său informațional. Dar am făcut în acești cinci ani de când existăm și ediții speciale cu investigațiile noastre referitoare la rețele de dezinformare. Am făcut fact checking atunci când ni s-a părut necesar. Am analizat implicațiile legislației noastre din domeniu. Am încercat să adăugăm claritate și context la discuțiile despre război sau dezinformare, ori de câte ori am simțit că putem și ne pricepem. Și am fost întotdeauna foarte onești cu publicul: atunci când am greșit, am anunțat asta public, am remediat și am implementat proceduri care să ne ajute să greșim mai puțin.

Cum și când ați venit cu ideea newsletterului

Ideea newsletterului a venit undeva pe la finalul lui 2019, începutul lui 2020, dintr-un soi de disperare. Noi făceam deja de mai mulți ani investigații care dezvăluiau un întreg ecosistem al dezinformării în spațiul online românesc. Oamenii le citeau și treceau mai departe, și senzația mea era că nimeni nu înțelege gravitatea acestui fenomen și cum sapă la fundamentul realității în care trăim.

Și ne-am asumat asta: o conversație constantă și documentată în spațiul public despre tacticile dezinformării și efectele ei. L-am lansat, după vreo două luni de muncă la rece, în care am încercat să vedem dacă ideea e fezabilă, la începutul pandemiei, în 2020.

Se numește Misreport și numele lui vine de la a relata falsuri.

Ce ți-ai propus atunci să aduci cititorilor

În primul rând a pornit ca un exercițiu personal: mi-am dorit să înțeleg eu mult mai mult despre fenomenul ăsta, și am vrut să înțeleg practic. Bucătăria internă. Am făcut internship-uri și traininguri cu cele mai valoroase instituții internaționale. Mi-am setat un sistem de monitorizare a cam tot ce apare publicat pe domeniul ăsta, plus multe alte domenii conexe, ca cercetarea științifică, psihologia, cibernetica, științe militare, politică.

Mi-am propus să fac un mix de informații care vin din toate domeniile astea și care explică mecanismele și efectele dezinformării asupra comunităților și asupra regimurilor politice în care trăim. Săptămânal.

Rolul newsletterului a fost să-i familiarizeze pe cititori cu mecanismele și efectele astea. Să învețe să le recunoască și să le combată. Să înțeleagă că nu doar la noi se întâmplă asta, și să vadă tactici similare aplicate în alte țări. Să aibă o imagine cât mai amplă și mai solidă.

Comunitatea strânsă în jurul Misreport

Newsletter-ul are azi peste 8K cititori pentru fiecare ediție clasică, iar edițiile speciale pot ajunge și la 15K cititori într-o săptămână. Îmi place să cred că această comunitate este acum puțintel mai rezistentă la tacticile de dezinformare. Și mai informată.

Avem aproape 10K abonați. După adresele de mail, pot să-ți spun că e o comunitate formată din oameni de toate felurile, de la membri de sindicate și preoți la oameni din companii, jurnaliști, scriitori, medici, profesori, politicieni, mulți oameni din diaspora.

Direcțiile editoriale

Ne interesează, cum ziceam, să descriem cât mai bine și mai pe înțelesul cititorilor ceea ce formează ecosistemul dezinformării. În România, dar și în lume - pentru că edițiile noastre clasice au o rubrică dedicată exclusiv știrilor de pe glob care privesc implicarea tehnologiei în dezinformare. În general, încercăm să ne raportăm la subiectele despre care oamenii vorbesc într-o săptămână.

Ne interesează tot, de la știri la studii la cărți, și orice format. Încercăm să scoatem în față perspectivele noi sau soluțiile testate. Uneori ne interesează să detensionăm puțin cititorii - să-i ajutăm să se poată desprinde de fluxuri continue de conținut. Alteori încercăm să le oferim instrumente simple, care funcționează rapid, în detectarea falsurilor.

Anii trecuți, odată cu investigațiile publicate, am adăugat și tutoriale de lucru, pentru colegii noștri din presă - ideea era ca ei să poată replica tipul ăla de investigație fără să mai piardă timpul cu toată munca dinainte.

Cum decizi ce este important și relevant

În fiecare săptămână, ajung la o colecție de câteva sute către 1000 de link-uri. Din ele, le selectez pe cele care spun ceva nou - fie că e voba de falsuri noi-nouțe, și aici e o industrie întreagă - fie că e vorba de analize, metode de combatere, cazuri din instanțe, investigații noi etc.

Încerc de fiecare dată să mă pun în pielea cititorului, și să răspund la câteva întrebări: mă ajută informația asta? Pot să o leg de ceva din realitate/ceva ce am trăit? Vine cu o idee nouă? Mă învață ceva nou? O să fiu mai pregătit când ajung iar să scrollez în bezna minții pe rețele sociale?

Mai fac și glume, dar mi le editează Ovidiu.

Procesul de creație

Unele ediții speciale, ca investigațiile de tipul ăsta sau ăsta ne iau luni întregi de documentare. Alte ediții speciale - cum sunt de pildă asta sau asta, adaugă context și limpezesc cheile în care ar trebui să înțelegem unele momente esențiale. Pentru documentarea lor, citesc și selectez informații mai multe zile, apoi în final le reunesc. Apoi vine Ovidiu, care verifică fiecare link și fiecare afirmație din text. Dacă i se pare că nu stau în picioare, le discutăm și le clarificăm. Găsim surse mai credibile sau mai bune.

La unele materiale renunțăm cu totul. Pe altele le păstrăm pentru noi - poate e bine să nu le dai idei crețe autorilor de bazaconii.

Dar ne-am impus să păstrăm periodicitatea - Misreport apare în fiecare săptămână, mai puțin atunci când mergem și noi, ca oamenii, în concediu.

Impactul primelor newslettere

Unele din primele ediții au fost virale, pentru că tocmai intraserăm în lockdown, și oamenii aveau nevoie de informații. Practic, adunam falsuri demontate despre pandemie și le reuneam în newsletter, pe lângă alte tipuri de conținut. Reacțiile au fost pozitive, dar a și trecut mult timp de-atunci. Ne-au recomandat oameni cu audiențe mari - de la jurnaliști la influenceri.

Cum este acum

Acum e mult mai ușor, am căpătat dexteritate. Am și prins mult mai multă încredere în mine în anii ăștia. Am citit suplimentar de multe ori. Misreport e mult mai consistent acum decât era la început.

Provocator rămâne să fac o selecție care să fie echilibrată și relevantă. E provocator să explic unele momente sau tactici, în așa fel încât să poată să înțeleagă orice cititor. Uneori nu reușesc. Uneori mă exprim în scris ca un câine lup. Avem săptămâni bune și săptămâni proaste.

E frumos (și dubios în același timp) când vezi că printre cititorii constanți sunt și unii din cei mai mari producători de dezinformare din spațiul public.

E frumos și când primești câte un mail și un cititor îți mulțumește pentru efortul constant.

Dar cel mai frumos e când vezi câte o ediție care generează zece-douăzeci de abonați plătiți. Trăim cu mâncare&apă caldă din perete, mulțumim frumos!

Cifrele

În momentul ăsta, am trecut de borna de de 10K. De la începutul lui februarie și până acum, newsletter-ul a înregistrat peste 40K citiri. Nu cuantificăm reach-ul de pe rețele sociale, pentru că încercăm să ne folosim de ele cât mai puțin în a crea o relație cu cititorii.

Cum spuneam mai sus, din ianuarie, avem în medie cam 8K citiri pe ediție. Peste 3K abonați îl deschid în prima zi.

Un lucru surprinzător pe care l-ai constatat odată cu începerea newsletterului

Câte lucruri nu știu :)

Ce te interesează cel mai mult în rolul de editor de newsletter

Să nu pierd timpul cititorilor.

Textele cu cel mai mare impact

În ultima vreme, au impact edițiile în care adaug, cu mențiune directă, și opinii personale. M-am obișnuit să marchez clar fragmentele opinii personale, pentru a nu induce publicul în eroare. Totuși, o opinie e doar o opinie. A contribuit la asta munca din ultimii 10 ani, în care am încercat să înțeleg cât mai mult ce și cum ne afectează percepția realității.

Poți prezice care texte se vor descurca mai bine decât altele?

Nu prezic nimic, că, Doamne-ferește, se poate întâmpla.

Colecția ta de newslettere

News&Spice, al Biancăi Oanea, de câte ori pot. Nieman Journalism Lab, The Conversation, Axios AI+. AI Snake Oil - pe care îl recomand, pentru că vorbește despre ce poate, dar mai ales ce NU poate face tehnologia asta, pe care o antropomorfizăm cam mult. DFRLab, EUvsDisinfo, newsletter-ul Bellingcat, The Browser, Casey Newton, Digital Politics.

Îmi iau din ele perspective, cel mai mult. Feluri noi în care să mă uit la lumea în care trăim.