În această ediție:
- Recomandările & culisele lunii
- Best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
- Despre Dezinformare, de Codruța Simina
- premiile speciale Animal Welfare în România & Sănătate mintală
- O doză de optimism, cine (ne) mai face bine
- Bursele Bucureștiul Pregătit - Superscrieri
Invitata lunii este Mirela Neag, o super jurnalistă pe care astăzi o putem citi pe Hotnews și Snoop.ro. Este una dintre jurnaliștii cărora le datorăm dezvăluirile despre sistemul de sănătate, de după tragedia de la Colectiv. Dar nu numai.
Mirela este o forță a jurnalismului de investigație și ne bucurăm că am prins-o pentru această discuție, pe tema ediției Superscrieri #14 - sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.
Superscrierile lunii
recomandările Mirelei
1. Investigația Recorder „Mărturii din interiorul ASF: intervenții politice, controale sabotate și angajări pe pile”. Mărturiile unui fost angajat și ale unui actual angajat al Autorității de Supraveghere Financiară, asumate în fața camerei de filmat, sunt mărturiile care ne înfurie pe toți.
2. „Monarhia AI”. O analiză complexă în care Mihnea Măruță încearcă să explice noua politică americană după ce Donald Trump a redevenit președintele SUA.
3. Și pentru că avem nevoie mai mult ca oricând de umor... ”știrea” celor de la Timesnewroman: „Groelanda, revendicată de România după ce am deschis Superbet și Catena acolo”.
Culisele lunii
Mirela Neag
Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalist/-ă? Top 3 chestii.
MIRELA NEAG: Am stat mult să mă gândesc la întrebarea asta. Am vrut ca răspunsul meu să înceapă cu „cel mai mult mă face cu capul asta....și asta.... dar mai ales asta....”. Dar nu am găsit nimic. Sincer. Mi-a plăcut din prima clipă munca de jurnalist. Și continui să o fac cu aceeași pasiune și acum, după 33 de ani. Tuturor le spun că atât de mult îmi place ceea ce fac, că niciodată nu am perceput-o ca o muncă, ci ca o joacă. Eu mă consider o norocoasă. Eu mă joc de 33 de ani la locul de muncă.
Un moment greu dintr-o documentare, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.
M. N.: Până nu de mult, după ce primeam un pont bun și demaram investigația împreună cu colegii mei, documentarea reprezenta partea care-mi plăcea cel mai mult. Era provocarea care-mi oferea adrenalina. Căutarea celor trei surse pentru confirmare. Lucrurile s-au schimbat un pic în ultimii ani. Eu mereu am spus că informația pe care un jurnalist o oferă publicului trebuie să bifeze doar două cerințe: să fie de interes public și să fie corectă.
Dar a apărut conceptul de ”politically correct”. Și din dorința de a fi corecți, am devenit excesiv de corecți. Am ajuns să supradocumentăm o investigație. Am ajuns să preluăm noi problemele altora. Să ne încărcăm cu ele. Am ajuns să demonstrăm că pământul e rotund. Oferim cititorilor texte interminabile și nu știu câți mai ajung să le citească până la ultimul rând. Și, cred eu, sufocăm astfel și investigația. Nu o lăsăm să respire singură, să evolueze. După ce că jurnalismul de investigație vine la pachet cu multe lucruri greu de dus în spate, am reușit să ne complicăm singuri munca.
Cum ți-ai găsit puterea să continui?
M. N.: Știu că mă repet cu răspunsul. Îmi place job-ul meu. Jurnalismul este una dintre cele mai frumoase meserii. Părerea mea.
Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?
M. N.: La mine stresul cel mai mare apare în primele ore după publicare. Deși mereu m-am asigurat de fiecare dată că ceea ce publicăm este corect și real, mereu există o îndoială în mintea mea. Oare mi-a scăpat ceva? Dacă am greșit?
Dacă, după primele ore de la publicare, singurii care ne contestă dezvăluirile sunt doar cei vizați de investigațiile noastre și nimeni altcineva nu ne indică vreo greșeală sau omisiune, atunci mă detașez de toate emoțiile. De toate temerile. Atunci mă liniștesc și încep să mă relaxez. Dacă e iarnă și reușesc să fug câteva zile la schi sau dacă e vară și reușesc că lenevesc puțin pe o plajă pustie sau să admir munții.... astea-s deja bonusuri.
Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?
M. N.: Un jurnalist nu poate exista fără public. Patronul nostru real este publicul. Dacă azi publicul este mai informat decât a fost ieri datorită mie, atunci înseamnă că mi-am făcut bine treaba la locul de muncă.
Nu m-am lăsat niciodată copleșită de comentariile critice, pentru că nu am pretenția ca toată lumea trebuie să fie de acord cu mine. Chiar și dacă voi scrie un articol în care voi arăta argumentat că pământul e rotund, întotdeauna va fi cineva care mă va contrazice.
Prefer un public care să mă contrazică decât lipsa lui.
Mirela Neag. Jurnalistă Hotnews & Snoop.ro.
În vara lui 1992 a ajuns să scrie cronici de volei și baschet pentru cotidianul „Meridian”. După ce a cochetat și cu presa politică pentru diverse redacții, a ajuns în 1997 în redactia noului cotidian ProSport. Cum cronicile sportive nu i-au oferit suficientă adrenalină, a început să fie preocupată de investigații jurnalistice, primul caz fiind „Dosarul Piatra Arsă”. A fost și primul subiect la care a început să colaboreze cu Cătălin Tolontan. Au urmat investigatiile „Ridzi – Ziua Tineretului” și „Gala Bute”, care au adus echipei primele trofee: „Premiul Ioan Chirilă” 2008, 2009, 2010, „Premiul APS” și multe altele. Dezvăluirile jurnalistice din sistemul de sănătate publicate după tragedia de la Colectiv au teleportat-o ca protagonist în filmul „Colectiv”, care a primit două nominalizări la Premiile Oscar 2021.
Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef
De la cea mai nouă amenințare pentru apele globale la una dintre problemele care limitează și mai mult spațiul verde din capitală, iată câteva recomandări de la Mindcraft Stories. Plus: o nouă serie explicativă, dedicată AI-ului.
Flota gri a Rusiei, cea mai nouă amenințare pentru apele globale, de Ionuț Preda
Parcul furat: cum a fost retrocedată, distrusă și (aparent) abandonată o parte din IOR, de Adriana Moscu
AI 101 / Omenesc, supraomenesc: Inteligența artificială, de la 1600 și până în prezent, de Adrian Manea
Pe urmele dezinformării
Codruța Simina/Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Reprezentanții mai multor instituții publice din România lucrează la un proiect de Ordonanță de Urgență care urmărește să stopeze propagarea de conținut fals, ilegal sau manipulator pe internet, potrivit informațiilor G4Media.
Motivația proiectului e protejarea utilizatorilor față de interferența străină în alegerile prezidențiale.
Draftul OUG-ului definește succint ce înseamnă conținutul ilegal, ce autorități publice au atribuții în blocarea acestuia și care sunt procedurile de urmat în astfel de cazuri.
Nominalizează la premiile speciale Superscrieri
Animal Welfare & Sănătate mintală
Pot propune materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au remarcat și le consideră relevante, până pe 30 martie. Premiile vor fi în valoare de 800 euro fiecare.
Nominalizează pentru cele două premii tematice:
- „Sănătate mintală în România” - premiu susținut de Kaufland România; jurat special, Sorana Stănescu (Foaia de observație)
- „Animal Welfare în România” - premiu susținut de Humane World for Animals; jurat special, Andrei Ciurcanu (RISE Project & OCCRP)
Niște optimism
cine (ne) mai face bine
Scrisori de bucurie este un newsletter bilunar despre sănătate-n trup și-n cap, realizat de Maria Cîrstea (Bucuria) - consultant nutriționist, cu simțul umorului. :)
„În lumea asta a wellness-ului care într-o mare măsură mai degrabă exploatează anxietățile și vulnerabilitățile, am vrut și vreau să dau mai departe soluțiile, astfel ca oamenii să ia decizii din respect pentru corpul lor, nu din frică. Deși se bazează pe date și cercetări științifice, Scrisorile au și o latură foarte personală. Vorbesc despre mine și despre situații reale ce țin de sănătatea fizică și psihică prin care am trecut eu sau oameni foarte apropiați mie.”, Maria Cîrstea, într-un interviu IQads.
Ne bucurăm să punem umărul la un nou proiect al Fundației Comunitare București:
„Bursele Bucureștiul Pregătit – Superscrieri” susțin investigarea în profunzime și publicarea unor materiale jurnalistice de impact care să identifice și să documenteze vulnerabilitățile Bucureștiului din perspectiva relațiilor și blocajelor instituționale, responsabilitățile și acțiunile întreprinse sau lipsa acestora, în pregătirea orașului pentru un cutremur, soluții și modele de bună practică aplicabile capitalei.
- 3 burse jurnalistice x 20.000 lei
- termen aplicații: 14 aprilie
- aplicațiile vor fi jurizate de Emilia Șercan, Georgiana Ilie și Cristian Leonte
- Emilia Șercan va fi mentor pentru bursieri, iar Cristian Lupșa va putea oferi suport de editare, la nevoie.
