Bob Ramanka - sau cum se ajunge de la o poreclă din copilărie la un nume oficial de proiect muzical. Îi aparține lui Bogdan Cotîrță Gruicin, fondator și al trupei timișorene Melting Dice, care a împlinit recent 10 ani de activitate. Sub noul nume, Bob Ramanka combină trip hop, spoken word și elemente electronice, pentru a crea povești ajunse la maturitate, iar Trage este primul single de pe primul album, prevăzut să apară în toamna acestui an.
„Trage” este primul single care devine parte dintr-un întreg, mai exact un album care reunește piese ce au un numitor comun, un sound unitar și o stare comună, spune Bogdan.
Pe lângă cele două proiecte muzicale, Bogdan se ocupă și de evenimente culturale în Timișoara, așa că l-am luat la întrebări și despre celelalte activități ale sale, care se învârt tot în jurul pasiunii pentru muzică. Despre industrie, Muzicon, repetiții și booking pe malurile Begăi, tragem și noi alături de Bob Ramanka, în cele de mai jos.
Cum a început aventura muzicală
Aventura cu muzica a început destul de devreme, primele formule de muzică au fost pe undeva prin liceu, a urmat o perioadă de pauză după facultate și apoi, undeva la maturitate a venit proiectul numit Melting Dice, care anul trecut a împlinit 10 ani.
Bob Ramanka este un proiect ce s-a născut din dorința de a experimenta, astfel că tot ce nu era de propus în rock-ul alternativ frecventat de trupa mea își găsea o umbrelă în acest proiect. Încet, încet am trecut prin diverse genuri, majoritatea din familia muzicii electronice, mai mult din curiozitatea de a vedea și înțelege cum se scrie în aceste genuri. Și la un moment dat am găsit „vocea” aia pe care aveam ceva de zis. Și „vocea” asta e cea care se aude în primul single, „Trage”.
Cum ai ales numele acesta, Bob Ramanka
Numele este un accident fericit și amuzant, fiind porecla mea din copilărie, pe care mi-am dat-o singur, fară să vreau. Era perioada de descoperire a muzicii, iar ăștia mai mari de pe scară îmi dădeau să ascult diverse trupe pentru a mă obișnui cu diverse genuri.
Pe la 13 ani am primit o casetă cu Bon Jovi, dar pentru că avea 90 de minute (da, erau casete trase, nu originale), mi-au pus și câteva piese de la Richie Sambora în completare. A doua zi când „m-au scos la tabla” și m-au întrebat dacă mi-a plăcut ce am ascultat, le-am zis că Bon Jovi merge, dar Bob Ramanka ăla nu m-a convins. Ăștia s-au prăpădit de râs, iar mie așa mi-a rămas numele până m-am mutat de la ai mei. În cercul ăla încă mă cheamă așa.
Și când a fost vorba să îmi fac o umbrelă sub care să mă joc, mi s-a părut firesc să o fac sub porecla din copilărie.
Cum interferează acest proiect solo cu activitatea ta de la Melting Dice?
Deocamdată e jucăria nouă și strălucitoare, plus că aici sunt de capul meu și am ceva mai multă libertate. Nici nu e miza aia de a reuși, orice mai înseamnă chestia asta azi. Stilistic lucrurile sunt complet diferite, deci nu prea mă încurcă existența celor două proiecte în paralel; timpul s-ar putea să fie resursa pe care cele două să se lupte. Sunt doi copii care trag de mine și cer atenție. Rămâne de văzut care primește mai multă.
Influențe. Spoken word și trip hop
Trip hop este un gen pe care l-am ascultat mult și care a lăsat, se pare, o urmă adâncă. Am simțit acum să duc lucrurile în zona aia, m-am simțit firesc acolo, bifează și groove-ul de care am nevoie în muzică, dar și lasă lucrurile să respire, să se așeze cumva. Spoken word mi se pare o provocare. Pentru mine înseamnă o formă de expresie a versului care nu este nici cântat, nici recitat. E despre o formă de inflexiune care în unele cazuri poate să determine inclusiv sensul cuvântului. Înțeles astfel, spoken word-ul este cel mai inovativ mod de expresie muzicală pentru mine în acest moment.
Single-urile lansate până acum
Fiecare a fost rezultatul procesului de studiu și experimentare într-un anumit gen. A fost acel rezultat pe care m-am simțit ok să îl arăt oamenilor. „Trage” este primul single care devine parte dintr-un întreg, mai exact un album care reunește piese ce au un numitor comun, un sound unitar și o stare comună.
Muzica este tot rezultatul experimentării în zona electronică, în zona sintetizatoarelor dar și a folosirii instrumentelor deja știute de o altă manieră, versurile sunt la fel de personale că și până acum, dar într-o altă cadență, altă frazare și dintr-o perioadă ceva mai matură a existenței mele, cu preocupări specifice acestei faze.
Cum reușești să împaci joburile cu muzica
Activitățile mele conexe sunt tot din zona muzicii. În urmă cu trei ani am deschis un hub de săli de repetiții și studiouri sub numele de Muzicon, care a devenit o platformă de sprijin a scenei locale din Timișoara. Pe lângă spatiile pe care le administrăm încercăm să sprijinim cu organizarea de evenimente scena locală dar și colegii din alte orașe care ajung în Timișoara. Creștem ca număr și ca prezență de la un an la altul și încep să cred că avem o șansă să ținem în viață industria asta alături de alte inițiative care există la nivel local și național.
În afară de Muzicon activitatea mea este în domeniu producției de eveniment, cu focus pe evenimente culturale și, mai specific, pe cele muzicale. Fac asta de peste zece ani și probabil că voi continua câtă vreme îmi va face plăcere și voi fi util.
Industria locală, scena de festivaluri și cluburi
Încep să o văd cu optimism, în ciuda vremurilor grele pe care le traversăm. Optimismul meu vine din energia pe care o simt în jur, inițiativele tot mai dese care apar și artiștii pe care îi descopăr. Cluburi și festivaluri apar și dispar, este o dinamică oarecum normală și cred că la un moment dat vom avea o situație ceva mai stabilă. Scena și industria sunt încă tinere, mai durează până să avem niște piloni pe care să se poată dezvolta lucruri, dar cred că deja putem vorbi de niște cluburi și festivaluri care se îndreaptă spre titlul ăsta.
Îmi place să cred că schimb deja ce pot, implicându-mă în special în transformarea scenei în ceva mai coagulat, ceva mai adunat și care să se concentreze pe ce au membrii ei în comun, nu pe competiția distructivă. Cred că suntem încă într-o fază în care împreună putem face mai mult decât separat, în care colaborarea ajută mai mult decât competiția.
Viața artistică în Timișoara
Cred că viața artistică din Timișoara și-a atins un anumit potențial până în anul 2023, când a avut loc anul Capitalei Culturale, iar acum se reinventează. Trebuie să învățam cu toții că sunt alte vremuri și să folosim ce a rămas în urma acestei șanse pe care am avut-o. E normal, cred, să fie o scădere în anumite privințe, să pară că suntem pe o pantă descendentă și să luăm fiecare lucru rău ca pe ceva dramatic, dar personal simt că ne e bine și că avem nevoie de sinusoida asta. Mai cred și că infrastructura și conținutul trebuie să crească împreună, e mai sănătos așa și tine mai mult inclusiv în perioadele mai grele.
Avem o echipă faină la Casa Tineretului care face eforturi mari să fie o gazdă perfectă pentru evenimente mai mari, un club D’arc ce primește muzicienii care au nevoie de o scenă, Escape și Nemesis care sunt la fel sunt deschise pentru diverse act-uri și un Faber care vrea să rămână un centru pentru industriile creative și dincolo de anul 2023. Din punct de vedere al conținutului, lucrurile par chiar mai bune ca până acum, vin chestii noi din spate, trebuie doar să fii dispus să le primești și să le susții.
Proiectele Muzicon
Pe partea de hub suntem câteva zeci de muzicieni care repetăm în cele 11 spații existente, cu o varietate mare de genuri și formule, ne implicăm cât putem de mult în susținerea evenimentelor live și a celor conexe muzicii, colaborăm cu alte organizații din oraș pentru a pune muzica alternativă pe scenă cât mai des.
Avem și o componentă de susținere și recuperare a patrimoniului imaterial, în care încercăm să punem reflectorul pe ce a fost până acum, în ideea că dacă înțelegem mai bine bazele pe care construim și de unde ne tragem vom putea să ne definim mai bine vocea pe care spunem ce avem de spus. Ne dorim și cred că și reușim să susținem atât scena locală să existe și să iasă ușor, ușor din Timișoara, dar și să fim gazde primitoare pentru cei care vin la noi. Cred că lucrurile bune se fac cu oameni și know how din interiorul scenei și asta e ideea de la baza Muzicon.
Mesajul "Trage"
Trage este un îndemn pentru mine în primul rând, pentru momentul în care obosesc și oboseala mă face să mă îndoiesc de lucrurile în care cred și care stau că valori la bază a cine sunt. Este o scrisoare peste timp pentru fiul meu despre cine sunt eu și în ce lucruri cred în acest moment dar și ce gânduri mă încurcă uneori.
Albumul are, în forma lui de acum, nouă piese, toate din zona downtempo, trip hop sau spoken word. Conține și o colaborare cu scriitorul Andrei Ursu și actrița Christine Cizmaș, de care sunt foarte mândru, conține și două piese instrumentale ca intro și outro. Intenționez să scot materialul în toamna lui 2025, iar primele apariții live cu acest material se vor întâmplă în lunile aprilie – mai când sper să ajung în cât mai multe orașe. Deocamdată doar câteva sunt confirmate, dar urmează să anunț tot în cel mai scurt timp pe canalele media ale proiectului.
