[Rewind & Play] Andrei Leonte: Ne-am obișnuit parcă să sperăm în fata noilor etape din calendar că o să se schimbe ceva în bine din senin și eventual că o să fim și noi mai mișto

Într-o zi în care coincidențele enervante sau, pur și simplu, ghinioanele se țineau lanț de el, Andrei Leonte obișnuia să se victimizeze și să dramatizeze acele momente. Ca și cum cineva l-ar fi sabotat. A început să schimbe lucrul acesta în 2024, când a renunțat să mai vadă un tipar în acest gen de întâmplări și să se ancoreze mai mult în realitate.

Nu crede acum să-și amintească de 2024 ca fiind un an important, dar poate timpul va pune anul ăsta cândva pentru el într-o altă lumină. Către finalul lui, știe că și-a făcut treaba cât de bine a putut, și-a redus lista cu to-do-uri extenuante printr-o demisie, a fost în vacanțe relaxante cu iubita lui, Laura, și tot împreună și-au stabilit o rutină zilnică de exerciții fizice.

„Se pare că „deconectare” e cuvântul anului 2024 pentru mine. Ca artist, ca antreprenor, ca producător freelancer știu că telefonul care sună este cel mai bun prieten, dar dacă în trecut eram tentat să zic „da” la tot, la orice oră, acum mă văd nevoit să triez”, spune Andrei.

Andrei Leonte povestește cu sinceritate despre viață, așa cum a fost ea în 2024, inclusiv despre momente dificile, în care a fost vulnerabil.

O replică pentru anul 2024

“All work and no play makes Mădălin a dull boy!” Abia acum imi dau seama ca replica aia poate fi văzută și într-o lumină optimistă totuși. Adică pare ca vine si cu o conștientizare a unei probleme, nu? Și ăsta-i primul pas spre vindecare! I'll let myself out! :))

Gânduri și intenții cu care ai intrat în acest an

În ianuarie clar nu ziceam "new year, new me" și nici că o să fie neapărat super, da' aveam niște speranțe c-ar putea însemna ceva bun acel nou început. Poate ar trebui să scap de asta pentru trecerea în 2025.

Ne-am obișnuit parcă să sperăm în fata noilor etape din calendar că o să se schimbe ceva în bine din senin și eventual că o să fim și noi mai mișto. Nu știu, cel puțin la mine nu prea a mers așa de 35 de ani încoace.

Ce ai pierdut. Ce ai câștigat

M-am întors către o demisie când n-am mai văzut lumina. :)) Asta nu înseamnă că job-ul era sursa tuturor problemelor, dar am mai tăiat din to do list și asta m-a ajutat să ajung la liman mai ușor.

Victoria majoră aici a fost că am reușit să mă conving că nu pot să fac un milion de lucruri în același timp și că dacă mai renunț la niște chestii nu înseamnă că am eșuat.

Proiecte marcante

Știți mema aia cu "What do you do for a living? I'm doing my f**** best!"? Eh, cam așa simt că a fost anul ăsta. Mi-am făcut treaba cât de bine am putut zi de zi, dar, dacă trag linie, nu pot spune că am avut vârfuri. Adică nu cred că-mi voi aminti de 2024 ca fiind vreun an important pe plan profesional. Dar, cine știe poate că timpul va pune într-o altă lumină lucruri pe care acum le văd că fiind eșecuri sau realizări modeste.

Cea mai frumoasă vacanță

Acum câțiva ani ziceam într-un interviu, cred că tot la voi, că nu înțeleg vacanțele în care pleci doar ca să zaci pe o plajă, fără sa vizitezi mare lucru. NOW I GET IT! Și îmi cer scuze pe această cale față de oamenii deștepți care au înțeles mai repede cum stă treaba pentru comentariul meu obraznic de atunci.

Ajungând la acest nou nivel de înțelepciune, în vară ne-am dus in Antalya și, cu excepția unei excursii de o zi, în rest efectiv am stat pe plaja și am citit, am stat de vorbă ne-am uitat la valuri. Si la Insula Iubirii. Ok, am mai si lucrat, dar doar un pic. :)) Mult mai puțin însă decât în alte vacanțe. Ba chiar am reușit și să mergem la plajă fără telefon în unele zile, astfel încât să scrollăm mai puțin pe social media și nici să nu ne simțim datori să punem story-uri.

Trendurile care te-au enervat cel mai mult

Mai țineți minte când multă lume a votat un nene care zicea niște idioțenii pe internet? Și apoi unii dintre ei (sper cât mai putini) l-ar fi votat in continuare deși apăruseră între timp o mulțime de dovezi c-ar fi o alegere foarte periculoasă? Acest trend mi-ar plăcea sa dispară. Dar nu știu ce sa zic.

Noi obiceiuri și rutine bune

Cam tot anul am încercat să ne ținem de un "100 days challenge" cu 100 de abdomene, 100 de exerciții de upper-body și 100 de exerciții de picioare. N-am reușit sa trecem de 35 de zile legate, ca ideea ar fi să le facem fără pauză, dar din 365 de zile, aș zice ca vreo 250 le-am bifat. Facem exercițiile dimineața, înainte de orice altceva. Rezultate se vad și nu prea, dar e una din chestiile alea care, in the end, sigur nu strică.

Cea mai grea zi din an

Știi care-i chestia… Mi-e și jenă să răspund sincer la întrebarea asta pentru ca acum îmi dau seama că m-am dat cu capul de pereți din cauza unor chestii care bineînțeles că nu erau de viața si de moarte. Dar pe moment, nemaiavând resurse, fix așa păreau. Eram în timpul unor filmări care se intercalau si cu niște cântări, ajunsesem la un grad de epuizare îngrozitor, și la un moment dat, în timp ce eram pe scenă, am făcut un atac de panică. Eram pe la minutul 5 din 45, nu puteam opri cântarea, așa că m-am târât pana la final cum am putut. Am cântat aproape numai din reflex pentru că în mintea mea eram pe survival mode. Colegii mi-au zis că nu s-a observat c-aș fi avut probleme, dar a fost rău tare.

Cea mai fericită perioadă

4 zile in Londra cu Laura. Cred că alea au fost cele mai reușite zile de anul asta. Poate eram și noi în mood-ul potrivit, poate că, mergând în februarie încă nu eram rupți și atunci ne-am putut bucura mai bine, habar n-am. Clar e că a fost un trip magic.

Cea mai frumoasă știre

Au fost și titluri bune anul ăsta, dar cumva simt că alea ciudate și/sau negative au cam dat tonul și jur că mi-e greu să pun degetul o o știre bună.

Lumea acum

După ce am văzut atâția oameni în ultimele săptămâni zicând “mai bine cu rușii / legionarii decât cu…” sunt mult mai îngrijorat. Nici nu mai contează cum terminau fraza pentru că nu există nimic de pus în balanță astfel încât să ajungem la un mod sănătos de a vedea lucrurile. Știam că există figuri ca Georgescu, dar nu credeam că există și (atât de mulți) oameni care și-ar dori un astfel de personaj în fruntea țării.

De unde îți iei optimism, cât o fi

Din puținele momente de deconectare de acasă. Se pare că „deconectare” e cuvântul anului 2024 pentru mine. Ca artist, ca antreprenor, ca producător freelancer știu ca telefonul care sună este cel mai bun prieten al meu, dar dacă în trecut eram tentat să zic “da” la tot, la orice oră, acum mă văd nevoit să triez. Măcar cât să nu mă mai ridic de la masă pentru că mă sună clientul. Și cât să nu mai lucrez noaptea atât de des. Astea două mi-au ieșit oarecum în 2024. I guess that's something.

Cele mai importante lecții ale lui 2024

Știi zilele alea în care pleacă metroul fix când intri tu în stație și ți se și dezleagă siretul când încerci să fugi după el și îți scapi si telefonul și se ia de tine și șeful când ajungi la munca pentru că de fapt nu s-au păstrat modificările alea pe care le-ai făcut cu o zi înainte in prezentare și mai dai și cafea pe tine în timp ce încerci să-ți comanzi de mâncare pentru prânz, comanda pe care ți-o vor greși și apoi afli că nu mai poți pleca în concediu când plănuiai pentru că și-a luat colegul tău liber în aceeași perioadă și în final pierzi din nou metroul când pleci spre casă?

Eah, în astfel de zile mi se pare foarte tentant să simt că are Universul sau Dumnezeu ceva cu mine. Și le iau personal și le însumez, simțind deja pe la jumătatea zilei că m-am confruntat nu cu trei chestii mici, ci cu un efort susținut de a mă sabota - ceea ce evident că e mult mai supărător.

Probabil pleacă dintr-o dorință de a mă victimiza, încă nu-mi dau seama. În orice caz, în ultima perioadă am încercat să renunț la a mai vedea un pattern în aceste coincidențe nefericite, și la a le mai da un sens. Mi-am scăpat telefonul pentru că nu am fost atent, nu pentru ca există un complot cosmic de a-mi strica mie ziua.

Temeri pentru 2025

Sincer? Că o să repet aceleași greșeli. Nu neapărat c-aș ține să fac niște tâmpenii noi, dar măcar parcă mai am o scuză în fața unor provocări de care nu m-am mai lovit.

O chestie pe care în mod sigur aș vrea să n-o repet și-n 2025 e pierderea carnetului timp de două luni. :))

Alte planuri pentru 2025?

Cum ziceam și la început, nu prea aș vrea să mai agăț planuri de formalitatea asta a trecerii anului. Adică e drăguț să ne urăm unii altora “un an mai bun”, dar, cel puțin în acest moment, mi se pare mai util să văd revelionul ca fiind încă o zi liberă și apoi it's business as usual. :)