Dan Tudoroiu: În ultimii 10 ani s-au adunat câteva sute de cărți din perioada 1940-1970, iar o parte dintre ele părăsesc temporar cutiile de depozitare pentru a ieși din nou la lumină

Dan Tudoroiu: În ultimii 10 ani s-au adunat câteva sute de cărți din perioada 1940-1970, iar o parte dintre ele părăsesc temporar cutiile de depozitare pentru a ieși din nou la lumină

"Perahim, Taru & contemporanii lor" este expoziție de carte ilustrată din cadrul Graphic Days care readuce la lumină ilustrația românească din anii ‘50. Expoziția a fost curatoriată de Dan Tudoroiu, unul dintre documentariștii proiectului “Grafică fără computer”. Cu background în publishingul de presă, Dan a strâns o colecție masivă de  cotidiene și periodice din ultima sută de ani, dar și de carte ilustrată din perioada 1940-1970. Colecția aceasta iese acum la lumină, pentru a ajunge și la noile generații. 

"Expunerea lor este, după mine, o oportunitate de deschidere și lărgire a interesului pentru ilustrația românească spre publicul larg și, mai ales, tânăr (care, cu siguranță, nu cunoaste vremurile tulburi de atunci) și care să excedeze același cerc mic de anticari, pasionați bibliofili, istorici și cercetători ai artei", spune Dan Tudoroiu. 

Organizat de Asociația Graphic Front & Atelierul de grafică, Graphic Days a ajuns la ediția a III-a și este structurat pe trei categorii de conținut, expoziții, workshop-uri și dezbateri. Vorbim în continuare cu Dan Tudoroiu despre expoziția curatoriată în cadrul festivalului și ilustrațiile din timpul comunismului. 

 

Expoziția curatoriată la Graphic Days

Perahim, Taru & contemporanii lor – expoziție de carte ilustrată (cu numărul de ghidaj 03 la fața locului) reprezintă secțiunea Tezaur grafic din cadrul ediției curente a Bucharest Graphic Days (2024) și readuce la lumină ilustrația românească încrustată în format tipărit din anii ‘50, într-un demers de redescoperire & reevaluare.

Așa cum este amplasată în sala Rotonda de la Teatrul Național, își regăsește natural conexiunea cu cea contemporană într-un dialog de THEN & NOW.

Am fost unul dintre documentariștii proiectului “Grafică fără computer”, concretizat în cele trei cărți (apărute in 2010, 2011, 2013 la editura Atelierul de grafică) și al platformei web - secțiunea Arhivă de la GraphicFront.ro (al Asociației Graphic Front) plus volumul “Reclame fără capitalism” (2015), unde se regăsește o bună parte din colecția mea de ad-uri din periodicele importante ale perioadei comuniste.

Cum am lucrat în publishing-ul de presă destul de mult (până când aceasta industrie a sucombat), am adunat destul de multe cotidiene și periodice din ultima sută de ani (perioada interbelică + comunistă).

Când acest proiect s-a încheiat, dar pasiunea pentru artefactele din acele vremuri era încă activă, am început să trec, întâi timid și apoi consistent, la achiziția de carte ilustrată și, uite că, în ultimii 10 ani s-au adunat câteva sute de cărți din perioada 1940-1970, iar o parte dintre ele părăsesc temporar cutiile de depozitare pentru a ieși din nou la lumină.

 

Artiștii expuși

La ediția din urmă cu doi ani, tema abordată pe același subiect în cadrul Bucharest Graphic Days a fost RSR & RDG – Ilustrații, layout și tipar realizate de importanți graficieni români și est-germani, în perioada anilor ’60 – ’80.

Cum aveam deja destul de multe dintr-un deceniu anterior, adică 1950-1960 – carte care devine din ce în ce mai greu și de găsit pe piața de mâna a doua (anticariate, târguri de vechituri, grupuri de Facebook), m-a bucurat invitația de a le expune. Focusul este pe doi dintre cei mai reprezentativi artiști români din anii ’50, și anume Eugen Taru și Jules Perahim, doi cogeneri Eugen Taru [n. 1913] și Jules Perahim [n. 1914].

De ce cei doi? Pentru că deși sunt fideli unor linii estetice ale regimului cu orientări artistice stricte și lăncieri în zona de pavoazare și propagandă, dincolo de canonul impus, au maniere și perspective distincte, spectaculoase de abordare a ilustrației, iar unele dintre lucrările lor [și nu puține] fac notă discordantă față de linia oficială predicată. La fel, este o încercare de a puncta cum este asimilat rapid stilul realist-socialist la începutul anilor ’50 și cum este apoi depășit treptat spre începutul anilor ’60 unde sunt destul de multe elemente distinctive de grafică mid-century.

Lângă ei i-am așezat pe surorile Cordescu, Florica și Marcela [n. 1913] și alți câțiva ilustratori născuți anterior: Dem Demetrescu [n. 1903], Ioana Constantinescu și Gheorghe Labin [n. 1907], Lena Constante [n. 1909] și Júlia Tollas [n. 1911].

 

Ce trebuie să știe oamenii despre această expoziție

Că este o expoziție cu o experiență palpabilă: sunt expuse mai mult de 50 de cărți reprezentative ale vremii, care pot fi, de asemenea, atinse și răsfoite [majoritatea sunt apărute la Editura Tineretului]. Cum ambii, dar și companionii lor, au ilustrat mult mai multe cărți, am operat o selecție a titlurilor aflate în colecția proprie pentru a scoate în evidență evoluția de stil.

La Perahim, de exemplu, Nică fără frică de Nina Cassian, primele patru ediții [ed. 1:1950, ed. 2: 1953, ed.3: 1956, ed.4: 1959, în diferite formate, cu prima copertă schimbată, cu grafica distinctă între ediția 1 și 2], Stihuri pestrițe de Tudor Arghezi [ed 1: 1957 + ed. 2: 1960], cărțile lui Gellu Naum > Cel mai mare Gulliver [1958] și Cartea cu Apolodor [1959] + Balul costumat de Anatol France [1959].

La Eugen Taru am ales Povestea vorbii de Anton Pann (ed. Tineretului/1958), Pinocchio a lui C. Collodi (în doua ediții, prima, din 1958, apăruta la ed. Tineretului și reeditarea din 1971 de la ed. Ion Creangă), Amintiri din copilărie de Ion Creangă (ed. Tineretului/1959), Gargantua de Rabelais (ed. Tineretului/1963) și Moș Teacă de Anton Bacalbașa (ed. Tineretului/1968)

Pentru a arăta în context de ce cei doi sunt unii dintre cei mai importanți graficieni ai primului deceniu de comunism militant, am adăugat mici inserții de titluri ale altor ilustratori cu activitate ca un pod peste timp - unii dintre ei poate insuficient apreciați, considerați perimați, sau, poate, necunoscuți, unele dintre volume fiind, de asemenea, rarități bibliofile.

Expunerea lor este, după mine, o oportunitate de deschidere și lărgire a interesului pentru ilustrația românească spre publicul larg și, mai ales, tânăr (care, cu siguranță, nu cunoaste vremurile tulburi de atunci) și care să excedeze același cerc mic de anticari, pasionați bibliofili, istorici și cercetători ai artei.

Multumiri: Maria Tudoroiu (foto & asistent cercetare), Paul Stoica - arheolog longeviv și tenace în această zonă prin Colo-RO (colo-ro.blogspot.com) și Grafimetria (grafimetria.ro), sub patronajul căruia s-a deschis recent în București galeria MIFA (Maeștrii Ilustrației și Filmului de Animație), Herbert Gruenwald - pentru convivialitatea ghidării și lui Lucrețiu Tudoroiu  - anticar și istoric.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related