Cătălina Albeanu: Am învățat că în jurnalism mereu se schimbă câte ceva - platformele cu care lucrezi, formatul, bugetul disponibil. Dar ce nu trebuie să se schimbe este percepția publicului față de standardul la care lucrezi

Încrederea oamenilor în presă este în scădere, fenomen explicat prin invadarea spațiului media de avalanșa de informații parțial adevărate, combinate cu senzaționalism și dezinformare. Pentru a continua să funcționeze și să supraviețuiască în această perioadă tulbure, redacțiile au nevoie mai mult ca oricând de credibilitate. Asta încearcă să facă Reporters without Borders (RSF) prin Journalism Trust Initiative, explică Cătălina Albeanu.

Journalism Trust Initiative (JTI) e un standard formulat de peste 100 de profesioniști din industrie ca o normă ISO și își propune să ofere un avantaj redacțiilor care urmează bunele practici editoriale și lucrează transparent. Din 2019, peste 1500 de organizații media au ales să se implice în acest proces. France Télévisions în Franța, swissinfo.ch în Elveția, RTE News în Irlanda sau CBC-Radio Canada sunt printre primele organizații media care au obținut certificarea.În România, există două publicații certificate: PressOne și Átlátszó Erdély. Pe termen lung, JTI va permite organizațiilor media certificate să acceseze mai multe surse de finanțare, de la granturi sau donații până la venituri din advertising.

Cătălina lucrează cu RSF pentru a ajuta redacțiile românești care se potrivesc cu misiunea JTI să treacă prin proces și să beneficieze de certificare. 

"Ne dorim să știe cât mai multe redacții din România despre Journalism Trust Initiative și că pot oricând să înceapă procesul de auto-evaluare, care reprezintă o oportunitate de a structura conversații interne despre procesul editorial și de a îmbunătăți practicile acolo unde este nevoie", spune Cătălina.

Vorbim cu Cătălina Albeanu în rândurile de mai jos despre misiunea JTI, experiența ei în presă și peisajul media în 2024. 

Etape importante în parcursul tău

Lucrez în presă de peste 10 ani și am gravitat mereu către roluri care îmbină munca editorială cu alte procese necesare redacțiilor, în principal dezvoltare digitală. Am fost norocoasă să pot vizita și învăța de la multe redacții din Europa și să colaborez des cu oameni cu perspective și experiențe diferite de ale mele, așa că fiecare proiect vine cu noi ocazii de a examina modul în care lucrez.

Am lucrat mult în redacții mici, unde mereu a fost clară nevoia de a vedea dincolo de lista de to-do zilnică și de deadline-ul care te presează imediat, ceea ce aduce un set de provocări aparte, iar în ultimii doi ani am lucrat ca editor freelance în proiecte colaborative cu mulți oameni în jurul mesei virtuale: am construit o resursă online pentru jurnaliști, am lucrat la un program de burse, iar pentru fiecare activitate e mereu important să învăț să traduc între așteptările și nevoile tuturor fără să pierdem din vedere “de ce-ul” inițiativei.

Cum ai ales să lucrezi în presă 

Primul meu rol full-time în jurnalism a fost ca reporter pentru un site din Marea Britanie care explorează schimbările din industria media, într-o perioadă în care tehnologia avea din ce în ce mai mult impact asupra modului în care ne făceam meseria.

Am documentat schimbările care se întâmplau în redacții, proiectele inovatoare și strategiile noi pe care organizațiile media le introduceau pentru a continua să-și facă treaba într-o lume în care păreau că pierd atenția publicului online. Am văzut cum s-au format și apoi încheiat colaborări între redacții și companii de tehnologie și am documentat impactul strategiilor de finanțare asupra jurnaliștilor și asupra relației pe care încercau să o reconstruiască multe branduri media cu publicul lor.

Când m-am mutat înapoi în România și am început să lucrez cu Decât o Revistă (DoR), am înțeles mai bine cum poate arăta relația dintre jurnaliști și cititori și cum se construiește încrederea într-un produs editorial.

Am învățat că în jurnalism mereu se schimbă câte ceva - platformele cu care lucrezi, formatul, bugetul disponibil - dar ce nu trebuie să se schimbe este percepția publicului față de standardul la care lucrezi și încrederea pe care o are în tine și implicit în munca ta.

Încrederea oamenilor în jurnalism este în scădere la nivel global - și în România suntem pe trend descendent, la 27% în 2024. Nu e surprinzător nici că oamenii ajung să evite complet presa când spațiul informațional e aglomerat de toate tipurile de conținut și auzim constant de rețele de site-uri ale căror scop este doar să genereze clickuri sau chiar dezinformarea.

Întâlnirea cu Reporters without Borders

Știam despre Journalism Trust Initiative încă de când s-a lansat certificarea. Ne-am conectat anul trecut în cadrul un proiect la nivel European unde construiam împreună resurse pentru jurnalism colaborativ și m-am bucurat să aud cât de mult a crescut JTI și că sunt peste 1700 de organizație media din lume în acest proces, printre care și France Télévisions în Franța, swissinfo.ch în Elveția, RTE News în Irlanda sau CBC-Radio Canada.

RSF este o organizație consacrată prin munca lor de a monitoriza libertatea presei prin World Press Freedom Index, care acoperă și România, și prin susținerea jurnaliștilor în situații de criză, atunci când sunt puși în pericol prin munca lor.

O parte din echipa JTI în vizită la biroul RSF din Paris

Ce înseamnă mai exact JTI

Journalism Trust Initiative este inițiativa RSF de a ajuta organizațiile media în contextul în care încrederea publicului în jurnalism este în scădere.

E un mecanism de auto-evaluare și o inițiativă care vrea să redea controlul jurnaliștilor. JTI e construit de către jurnaliști și experți media pentru a nu lăsa puterea definirii jurnalismului în mâinile statelor sau ale platformelor de tehnologie, unde decide algoritmul ce conținut ajunge în fața oamenilor și cum este acesta etichetat.

Journalism Trust Initiative este un standard internațional care evidențiază și favorizează organizațiile media care urmăresc principiile de etică în jurnalism. E formulat de peste 100 de profesioniști din industrie ca o normă ISO, sub îndrumarea Comitetului European de Standardizare și își propune să ofere un avantaj redacțiilor care urmează bunele practici editoriale și lucrează transparent.

Pe termen lung, JTI va permite organizațiilor media certificate să acceseze mai multe surse de finanțare, de la granturi sau donații până la venituri din advertising.

Sursa: JTI

Misiunea JTI în România

Journalism Trust Initiative este deschisă pentru toate tipurile de organizații media - presă scrisă, online, reviste, radio etc.  Ne dorim să știe cât mai multe redacții din România despre Journalism Trust Initiative și că pot oricând să înceapă procesul de auto-evaluare, care reprezintă o oportunitate de a structura conversații interne despre procesul editorial și de a îmbunătăți practicile acolo unde este nevoie.

Procesul JTI are trei pași: completarea unui chestionar de auto-evaluare, publicarea unui raport de transparență și certificarea oficială printr-un audit extern.

Chiar dacă certificarea nu devine o prioritate pentru redacții, auto-evaluarea poate fi un instrument intern foarte valoros. E o ocazie să te desprinzi de munca de zi cu zi și să îți pui întrebări despre cum îți faci treaba prin intermediul unui chestionar care acoperă criterii foarte variate: de la transparență față de sursele de venit și echipa de management, până la procese interne despre verificarea informațiilor, publicarea eratelor atunci când este cazul, etichetarea surselor de conținut (diferențierea între conținut original, conținut produs de agenție și publicitate, de exemplu) și relația dintre angajat și angajator.

Journalism Trust Initiative oferă și resurse pentru completarea sau dezvoltarea unor proceduri sau practici acolo unde ele lipsesc. Așa că ne-am bucura ca din ce în ce mai multe redacții să facă acest exercițiu, iar rolul meu este exact acesta, de a-i ajuta să parcurgă auto-evaluarea.

Raportul de transparență publicat pe site-ul Journalism Trust Initiative poate funcționa  apoi și ca o carte de vizită a redacției, pe care o pot comunica publicului sau posibililor finanțatori, ca o dovadă în plus a angajamentului lor față de jurnalismul etic.

Certificarea JTI

Certificarea este ultimul pas din proces și singurul care impune un cost redacției. După publicarea raportului de transparență, redacția este pusă în legătură cu un auditor extern pentru verificarea informațiilor din auto-evaluare. Până acum, în România am lucrat cu Deloitte. Costul auditului extern începe de la 2.000 euro în funcție de cât de mare este redacția care îl solicită și  RSF lucrează constant să reducă acest cost pentru redacții, inclusiv prin programe de granturi care pot acoperi întregul cost al auditului. Certificarea este valabilă doi ani, după care există o etapă de recertificare, unde auditorul verifică dacă s-a schimbat situația în redacție.

Procesul de certificare al celor două publicații din România

În România avem deja două publicații certificate: PressOne și Átlátszó Erdély.

Pentru PressOne, JTI e de ajutor pentru că aplică des la granturi pentru a-și finanța jurnalismul, așa că o certificare independentă susținută de RSF e un beneficiu important pentru ei. Majoritatea criteriilor din auto-evaluare se refereau deja la conversații pe care le aveau în redacție, așa că procesul de certificare a fost o ocazie să construiască structurile necesare pentru a crește organizația în continuare pe un fundament solid.

Átlátszó Erdély a ajuns la Journalism Trust Initiative printr-o recomendare de la Thomson Foundation. Procesul de certificare a implicat mai degrabă finisarea unor detalii, pentru că lucrau deja conform criteriilor și proceselor din chestionar. Auditul a fost mai ușor decât se așteptau, după cum mi-au povestit, pentru că cei doi auditori cu care au lucrat înțelegeau cum funcționează o redacție mică.

De ce este importantă această certificare

Journalism Trust Initiative are ca scop avantajarea și protejarea organizațiilor media care lucrează conform standardelor etice. E o certificare recunoscută la nivel European, menționată chiar și în legislație, de exemplu în Digital Services Act, care impune reguli pentru platformele mari de tehnologie, printre care și obligația de a acorda atenție specială când vine vorba de moderarea conținutului publicat de organizații media, o precizare în care JTI este oferit ca un exemplu de mecanism de identificare a presei. În practică, asta înseamnă că certificarea JTI îți poate oferi extra protecție dacă un material video publicat de redacția ta pe YouTube, de exemplu, este raportat fără motiv de cei care nu sunt de acord cu conținutul - platforma nu îl poate șterge sau demonetiza automat, cum se întâmplă cel mai des acum, ci ar trebui să acorde mai multă atenție situației.

JTI negociază la nivel global avantaje pentru organizații media, de exemplu din partea platformelor de tehnologie (există deja o colaborare cu Microsoft, care a promis să favorizeze publicațiile JTI în algoritmii săi) sau advertiserilor. În general astfel de discuții se întâmplă la nivel local, iar obiectivul JTI este să prezinte un front unit la nivel global.

Atitudinea publicațiilor din România vizavi de JTI

Până acum am văzut destul de multă deschidere față de proces. Ce rezonează cel mai mult este abilitatea certificării de a deschide uși către finanțatori internaționali, dar și o potrivire cu ideea de a reflecta mai mult asupra procesului editorial și de a sistematiza unele metode de lucru.

Starea jurnalismului din România

Am observat că din ce în ce mai mulți jurnaliști și organizații media din România participă la programe internaționale care oferă burse, granturi, mentorat sau traininguri, ceea ce mi se pare un semn foarte bun din mai multe perspective: sunt din ce în ce mai multe astfel de programe care acceptă aplicații și din România; și deschiderea jurnaliștilor de a face parte din astfel de programe e un super-avantaj pentru că, dincolo de bani, programele acestea vin de cele mai multe ori și cu o comunitate internațională alături de care poți învăța și construi soluții la problemele cu care se confruntă industria media. Multe dintre aceste probleme sunt împărtășite și peste granițe, de exemplu lipsa siguranței financiare pe termen lung.