Patrupetrei anunță lansarea proiectului „În căutarea paradisului pierdut”, un demers documentar menit să investigheze fenomenul migrației dinspre mediul urban spre cel rural în România. Prinse între trend și necesitate, între entuziasm și șoc cultural, persoanele care fac această alegere trec invariabil printr-un proces de adaptare la noul context social, cultural și economic, proces care poate fi foarte diferit de la o regiune la alta, de la un sat la altul, de la o familie la alta. Rezultatul proiectului va fi o serie de filme documentare scurte, susținute de expoziții foto-video și de publicarea de texte dezvoltat de antropologii din echipă.
Poveștile celor care s-au mutat de la oraș la sat în ultimii ani sunt foarte importante pentru acest demers, întrucât reprezintă podul între datele statistice care spun foarte puțin despre elementul uman al fenomenului și modul propriu-zis în care se desfășoară lucrurile, în teren. Ca atare, Patrupetrei invită persoanele care doresc să-și spună poveștile să contribuie la proiect, printr-un apel deschis în căutarea a cel puțin 30 de povești personale și 30 de fotografii autentice, reflectând procesul de adaptare la viața rurală. „În căutarea paradisului pierdut” dorește să răspundă, cel puțin în parte, la o sumedenie de întrebări - Cum se trăiește schimbarea mediului de la oraș la sat?; Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate?; Cum a decurs integrarea în noua comunitate?; Cum arăta o zi din viața acestor persoane înainte de mutare?; Cum arată o zi din viața lor acum? Așadar, cei care doresc să împărtășească aceste experiențe sunt rugați să se înscrie până la data de 15 noiembrie, folosind acest formular, oferind aceste incursiuni unice în tranziția oraș-sat, cât și fotografii care să surprindă esența noilor începuturi.
Credit foto: Alexandru Dudea
Aceste mărturii autentice vor fi reunite într-o arhivă digitală a revenirii la simplitate, un soi de cronică vie a celor care au decis să-și fundamenteze viața pe noi temelii, sau pe rânduieli mai vechi, în funcție de perspectivă. Astfel, proiectul își propune nu doar să investigheze fenomenul în profunzime, ci și să creeze o platformă pentru dialog și înțelegere mai profundă a schimbărilor care au loc în societatea și în mentalitatea contemporane din România.
Pe lângă mărturiile strânse prin acest apel deschis, echipa proiectului se va concentra asupra satelor Șomartin (jud. Sibiu) și Jurilovca (jud. Tulcea), unde a început deja realizarea unui set de 16 interviuri și 8 filmări cu persoane care s-au stabilit în aceste sate în ultimii cinci ani. Antropologii Bogdan Iancu și Alexandru Vârtej conduc procesul de documentare, colaborând în mod strâns cu echipa video. Proiectul își propune de asemenea să organizeze evenimente care să invite la relaționare, atât prin schimburi culinare - o metodă cu rezultate pozitive binecunoscute între vecini, din cele mai vechi timpuri - cât și prin organizarea de expoziții și de proiecții ale scurtmetrajelor realizate în satele vizate și la București, alături de parteneri ca Centrul Ceh și Goethe Institut. Între 8 și 17 noiembrie, rezultatele proiectului - expoziție foto, materiale video, poveștile culese etc. - vor fi prezentate publicului și la Galeria Random Space.
Abordarea interdisciplinară și participativă propusă de Patrupetrei este esențială pentru obținerea unei înțelegeri cuprinzătoare a fenomenului migrației de la oraș la sat, promovând totodată dialogul și colaborarea între diferitele grupuri din comunitățile vizate. Facilitând implicarea activă și promovând schimbul de cunoștințe și experiențe, „În căutarea paradisului pierdut” își propune să stimuleze un soi de sustenabilitate socială, să crească nu doar nivelul de înțelegere a implicațiilor, provocărilor și satisfacțiilor pe care le poate aduce o astfel de alegere, ci și o înțelegere reciprocă la nivel local, o mai bună integrare și un melanj mai armonios între bagaje culturale și mentalități.
Credit foto: Alexandru Vârtej
În căutarea paradisului pierdut este un proiect al Happy Sheep Studio, prin brandul Patrupetrei, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național - AFCN.
Parteneri instituționali: Muzeul Țăranului Român, British Council, Institutul Goethe, Centrul Ceh, Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Cu sprijinul: Asociația Centrul Cultural Delta Dunării, Minimorum, Șura, Random Space.
Parteneri media: Cărturești, Curatorial, Happ.ro, Haute Culture, IQads, Iscoada, LIFE.ro, Mindcraft Stories, Observator Cultural, Propagarta, Radio România Cultural, Scena9, The Institute, Ziarul Metropolis.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
