[Creativitatea de zi cu zi] Andreea Siran: Creativitatea e ca un organism viu care merge pe lângă mine prin casă, pe stradă, prin aer și se schimbă de la un minut la altul

Ideile bune trebuie să vină atunci când ni se cer. Ăsta e jobul creativ, spune Andreea Siran, Group Creative v8. Experiența te învață să îmblânzești creativitatea, această entitate care sălăsluiește pe lângă mințile oamenilor, să o convingi să facă frumos la deadline, să o hrănești cu ce ai mai bun și să îi asculți nevoile. 

"Câteodată e vie și roz, alteori mai posomorâtă, cam turcoaz și alteori secată, de-a dreptul neagră. Dar important e că e vie, se mișcă, e lângă mine și mă ajută să trec mai ușor prin viață și task-uri", spune Andreea. 

Cum a domesticit ea creativitatea, cum o antrenează și ce face când intervin perioadele de blocaj, povestește Andreea Siran în rândurile ce urmează:

Definiția personală a creativității

Na, ăsta e momentul în care arăt cât de creativă sunt (sau nu), încercând să dau o definiție creativității. Funny. Păi pentru mine creativitate e ca un organism viu care merge pe lângă mine prin casă, pe stradă, prin aer și se schimbă de la un minut la altul. Câteodată e vie și roz, alteori mai posomorâtă, cam turcoaz și alteori secată, de-a dreptul neagră. Dar important e că e vie, se mișcă, e lângă mine și mă ajută să trec mai ușor prin viață și task-uri.

Cred că fix asta s-a schimbat asupra perspectivei despre creativitate. Dacă la început o vedeam ca pe un concept fix, care TREBUIE să existe în mine tot timpul sub o formă clară, pe care să o accesez oricând și oricum, cu timpul am înțeles că nu e cazul. E acest ceva care te urmărește, trebuie crescut, alimentat, alintat. E ca un vehicul extraterestru cu ajutorul căruia îți plimbi mintea. Creative enough? :))

Ce a intervenit odată cu experiența

Pfff, după un timp e mult mai ușor să accesezi sursele de inspirație, dar e mai greu să știi ce să faci cu ele astfel încât să creezi ceva special, altfel, out of the box cum vrea toată lumea, reinventarea roții în ritm accelerat, ce să mai. Practic știu unde stau ideile în corpul meu, ajung rapid la ele, dar nici până azi nu sunt sigură dacă ele sunt ce trebuie ca să vadă lumea. Sau știu, dar nu realizez încă.

Tabieturi, shortcut-uri, rețete

Shortcut-ul suprem în ceea ce mă privește e să stau pe un scaun - nici măcar - să stau jos, să am un laptop deschis și un task clar în cap. Ideal, cu tot cu deadline. :)) Și, bineînțeles, de aici depinde de stare, de mediu, de lume, de cum a fost săptămâna și câtă presiune am pe cap.

Dar mă bucur că am reușit să-mi antrenez mintea să înțeleagă că ăsta e jobul meu și că ideile bune trebuie să vină atunci când ni se cer.

Cum îți antrenezi creativitatea

Creativitatea mi se pare că se simte bine atunci când corpul e antrenat și nestresat. De asta, merg constant la sport. Dar nu orice fel de sport, ci unul lame pentru 2024, care mie îmi aduce toaaaaată fericirea din lume. Fac Zumba de jumătate de an și e cea mai bună chestie care mi s-a întâmplat. Scot toată presiunea de peste zi și mă încarc cu energie și voie bună. În plus, în alte zile, mă antrenez cu greutăți. Mi se pare că dacă îți începi ziua cu ceva greu, orice vine peste tine nu prea are cum să fie mai greu decât cele 4 serii a câte 15 ridicări cu 10 kg.

Inspirația mi-o iau din orice, fără să fac asta în mod conștient. Mi se pare că atunci când încerci să te forțezi să fii inspirat, nu prea are cum să-ți iasă. Dacă mergi la o super expoziție cu gândul că după îți vine în minte cel mai smeq vizual sau cea mai neașteptată idee, riști să pleci acasă fără nimic în plus. Inspirația vine atunci când nu o cauți, nu o aștepți, nu o chemi cu disperare. Vine când ești relaxat și bine cu tine.

Cursuri, ateliere, evenimente care să te inspire

Cred că dacă ești publicitar, trebuie să mergi măcar o dată în viață la Cannes Lions. Practic e un festival în care te întâlnești cu vehiculele extraterestre ale altor mii de oameni din toată lumea. Și e imposibil să pleci acasă și să nu îți dorești ca data viitoare când treci pe acolo să ajungi chiar pe scenă. (Lettuce pray for it) Iar când te întorci pe briefurile tale zilnice, încerci mult mai tare să faci să se întâmple.

Dar inspirația e peste tot, chiar și la baie, chiar și la party sau la festival - ultimul concept de pitch pe care (aproape) l-am vândut (așteptăm răspuns pozitiv) a fost inspirat oarecum dintr-un concept de concert pe care l-am văzut la Electric Castle. Sau uite, modul în care încerc să răspund la acest interviu, e super inspirat din cartea Cum să te ratezi cu demnitate de Octav Gheorghe. O recomand oricui pentru o porție de râs cu hăhăială cu tot cu sunet și de întâmplări din industrie spumoase.

TikTok-ul - yup, calmați-vă sprâncenele, e o sursă incredibilă de inspirație - de acolo îți iei insighturi despre consumatori, vezi ce le place, simți trendurile, faci parte din ele. Dar nu mă rezum doar la platforma asta. Inspirația poate să vină dintr-un Thread pe care-l citești la 2 noaptea pentru că te-a trezit pisica și ai dat click pe el din greșeală din Instagram.

Mă mai inspiră muzica pe care o ascult, party-urile la care merg, colegii mei, pozele pe care le fac, pisica mea, mă inspiră chiar și cei 30 de ani împliniți.

Mă inspiră până și orașul în care m-am mutat ca și cum ar fi acasă, Clujul, pentru că e calm și prietenos. Mă inspiră drumurile cu avionul până la biroul din București, statul constant pe drumuri, iubitul meu, prietenii mei.

Mă inspiră mama și tata, cei mai activi focus-groupiști neplătiți care îmi răspund instant la întrebări ori de câte ori am nevoie de insighturi, iar ei fac parte din target.

Ca să rezum, da, atelierele de creativitate te ajută, dar poți trăi și fără ele. Cărțile, expozițiile, filmele, și ele sunt puternice, și din ele se nasc idei. Dar eu am decis să mă las inspirată de TOT și pare că funcționează.

Obstacole

Cred constant că eu sunt propriul meu obstacol al creativității - atunci când îmi tai singură din idei - când cred că nu sunt destul de așe. :)) Lucrez constant la asta și am și oameni din jur care mă ajută să o fac - Paulică, Luluts, mulțumesc, vă pup!

Apoi, mai sunt briefurile multe, urgente, care trebuie să-și găsească rezolvare în același timp. Dar aici tot singură simt că îmi pun piedică, pentru că încerc să le fac pe toate deodată și încă nu înțeleg că prioritizarea e mama care îți spune stop panicilor inventate. Aici o am pe duamna Coancă alături, CS-ul meu de suflet care îmi face ordine în task-uri și-n gânduri.

Ce se întâmplă când ai momente de blocaj

Mă îndepărtez instant de laptop - fie bag o mașină de rufe la splălat (the perks of WFH), fie dau un scroll impulsiv pe net. Fac orice ca să nu mă gândesc obsesiv că n-am idei. Cum poți să dai cel mai șmecher concept din viața ta dacă tu pornești de la gândul - n-am juice în creier? Nu poți. Pleci și o să fii surprins ce găsești în tine când te întorci. Totuși, pentru că lucrăm cu deadline-uri și uneori totul e urgent, încerc să fac astfel încât pauzele astea să fie scurticele. Pentru că e important să fim CONSTANT PRODUCTIVI, right?

Îmi dau timp chiar și atunci când CS-ul îmi spune că nu-l am. Nu întârzii cu zile proiectele, dar cu câteva ore merge și nu se supără nimeni dacă la final reușești să dai ceva mai bun decât se așteptau chiar ei.

Creativitatea e pe buzele tuturor. Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat

Cred că am asistat la democratizarea creativității. Toate platformele care le oferă un playground tuturor oamenilor din lume, indiferent de vârstă, au deschis multe uși care înainte erau închise. Și asta e foarte bine. Nu trebuie să fii jurnalist, pictor, publicitar sau vlogger ca să fii creativ on a daily basis - e de ajuns să ai un telefon și să ai curajul să îți expui ideile sau fața întregii lumi. Și chiar nu cred că s-a pierdut absolut nimic în paradigma asta nouă, ci am câștigat cu toții în general, la viață. Am câștigat mii de alte point of views, am câștigat sute de mii de idei noi și altfel, am câștigat o înțelegere mai deep a creativității și asta ne ajută pe noi toți (inclusiv să le explicăm părinților ce facem în fiecare zi la muncă).

Presiunea de a fi nonstop creativă

De adaptat te adaptezi ușor, pentru că salariul tău depinde și de ideile pe care le dai. Trebuie să fii non stop creativ pentru că din asta îți câștigi pâinica. (și ce-mi mai place pâinica). Te poate influența negativ dacă o lași - dacă pe lângă presiunea din jur mai adaugi și tu chestii pe focul deja creat de alții - te-ai ars, nu mai ai scăpare.

Dar te poți înconjura de oameni mai calmi, mai realiști, uneori mai panicați decât tine - cu toții te ajută să vezi unde te poziționezi tu și cum poți să ieși din impas. Povestea drobului de sare mi se pare laitmotiv în publicitate - pare că toată lumea e panicată de ce urmează, de ceva ce nici nu s-a întâmplat sau care s-ar putea să nu se întâmple niciodată. Dar dacă realizezi că ești în hora asta nebună și știi să te calmezi, nu te mai influențează negativ. Ci începi să înveți pașii și să-i dai în sincron nebun alături de echipa ta și să nu te mai plângi că o să cadă drobul de sare, ci rămâi în prezent și găsiți soluții astfel încât să-l împiedici. Easy to preach, harder to implement, I know.